Martiri Teroarea grecească
Octombrie
7. Asasinarea românului Gheorghe Nazla la Vlaho-Clisura. (1905)
Atentat la viaţa notabilului român din Cruşova, Enache Cardula; grav rănit pe stradă de doi pioşi agenţi greci, cu lovituri de topor şi de cuţit.
9. Atentat asupra românului Sterie Vurduni din Xirolivad; scapă de moarte datorită sosirii poliţiei şi trupelor turcești. (1907)
O bandă comandată de cretanul Iani Caravidha incendiază patru case ale românilor la Papadia. (1907)
10. Asasinarea românului Taşcu Dârja din Cruşova. (1905)
14. Atentat asupra lui Guşa, fiul primarului român din Livezi. (1905)
Asasinarea lui Nicolae Apostolina, cumnatul preotului Constantinescu, vlah marcant din Perivoli. (1905)
15. Atacarea şi jefuirea românilor Leonida Caramitru, fratele acestuia şi N. Papanastase, notabil din Pleasa. (1904)
16. Atacarea la ieşirea de la vecernie a preotului român, Theodor Constantin din Bitolia, îl trântesc jos şi-l ameninţă cu moartea dacă nu abandonează cauza românească. (1905)
17. Decapitarea a 4 români din Dolcani, Constantin Cacioiani, Iani Dzima Gulea şi cei doi fraţi Cuturicu, surprinşi de o bandă de antarți la Derven, aproape de Veria. (1906)
19. Asasinarea românului Hristu Tugearu din Gramaticova, în pădurea Dîrjilova. (1906)
20. Incendierea capelei vlahe instalate în curtea bisericii din Mulovişte. (1906)
21. Arderea şcolii din Băiasa, sunt maltratate femeile şi copiii în absenţa soţilor şi părinţilor aflaţi la păşuni. (1905)
Asasinarea românilor N. Petcu şi Mitacu din Hrupişte. (1905)
28. Incendierea unui întreg cartier al marelui sat român Avdela (1905), o sută treizeci şi cinci de case, biserica, şcoala, joagărele şi morile vlahilor prefăcute în cenuşă.
Incendierea şcolii române din Xirolivad şi a şase case aparţinând românilor Toli Hagigogu, Nicolae Carafoli şi Gheorghe Duli.
30. Incendierea casei şi joagărelor lui Dimitrie Cicma, preşedintele comunităţii române din Turia-Cranea. (1905)
Incendierea magazinului românului Alecu Vasile. (1906)
În această lună banda lui Acritas intră în satul român Selea, forţează pe locuitori să semneze declaraţii de elenism – ia ostatici mai mulţi băieţi tineri, îi trimite la Atena pentru a fi încorporaţi la şcoala militară din acest oraş şi pretinde o contribuţie de 30-40 locuitori bărbaţi ca să servească în subordine în rândurile antarților. La Samarina, Perivoli, Smixi bandele lui Paliuras (ofiţer al armatei regale elene), Malios, Narchos, Savas şi Lukas terorizează populaţiile pentru a le face să se înscrie ca greci. (1905)
Spre sfârşitul lunii, Cezar Hondrosom, învăţător român din Samarina, trimis la Damaşi şi-a văzut refuzat orice adăpost pentru iarnă. Obligat de a sta în aer liber în afara satului, cu soţia şi copilul său de un an, îl vede pe acesta murind de frig. Preotul din partea locului refuză înmormântarea micuțului. Tatăl trebuie să-l îngroape cu propriile-i mâini, cum poate şi unde poate. (1907)
7. Asasinarea românului Gheorghe Nazla la Vlaho-Clisura. (1905)
Atentat la viaţa notabilului român din Cruşova, Enache Cardula; grav rănit pe stradă de doi pioşi agenţi greci, cu lovituri de topor şi de cuţit.
9. Atentat asupra românului Sterie Vurduni din Xirolivad; scapă de moarte datorită sosirii poliţiei şi trupelor turcești. (1907)
O bandă comandată de cretanul Iani Caravidha incendiază patru case ale românilor la Papadia. (1907)
10. Asasinarea românului Taşcu Dârja din Cruşova. (1905)
14. Atentat asupra lui Guşa, fiul primarului român din Livezi. (1905)
Asasinarea lui Nicolae Apostolina, cumnatul preotului Constantinescu, vlah marcant din Perivoli. (1905)
15. Atacarea şi jefuirea românilor Leonida Caramitru, fratele acestuia şi N. Papanastase, notabil din Pleasa. (1904)
16. Atacarea la ieşirea de la vecernie a preotului român, Theodor Constantin din Bitolia, îl trântesc jos şi-l ameninţă cu moartea dacă nu abandonează cauza românească. (1905)
17. Decapitarea a 4 români din Dolcani, Constantin Cacioiani, Iani Dzima Gulea şi cei doi fraţi Cuturicu, surprinşi de o bandă de antarți la Derven, aproape de Veria. (1906)
19. Asasinarea românului Hristu Tugearu din Gramaticova, în pădurea Dîrjilova. (1906)
20. Incendierea capelei vlahe instalate în curtea bisericii din Mulovişte. (1906)
21. Arderea şcolii din Băiasa, sunt maltratate femeile şi copiii în absenţa soţilor şi părinţilor aflaţi la păşuni. (1905)
Asasinarea românilor N. Petcu şi Mitacu din Hrupişte. (1905)
28. Incendierea unui întreg cartier al marelui sat român Avdela (1905), o sută treizeci şi cinci de case, biserica, şcoala, joagărele şi morile vlahilor prefăcute în cenuşă.
Incendierea şcolii române din Xirolivad şi a şase case aparţinând românilor Toli Hagigogu, Nicolae Carafoli şi Gheorghe Duli.
30. Incendierea casei şi joagărelor lui Dimitrie Cicma, preşedintele comunităţii române din Turia-Cranea. (1905)
Incendierea magazinului românului Alecu Vasile. (1906)
În această lună banda lui Acritas intră în satul român Selea, forţează pe locuitori să semneze declaraţii de elenism – ia ostatici mai mulţi băieţi tineri, îi trimite la Atena pentru a fi încorporaţi la şcoala militară din acest oraş şi pretinde o contribuţie de 30-40 locuitori bărbaţi ca să servească în subordine în rândurile antarților. La Samarina, Perivoli, Smixi bandele lui Paliuras (ofiţer al armatei regale elene), Malios, Narchos, Savas şi Lukas terorizează populaţiile pentru a le face să se înscrie ca greci. (1905)
Spre sfârşitul lunii, Cezar Hondrosom, învăţător român din Samarina, trimis la Damaşi şi-a văzut refuzat orice adăpost pentru iarnă. Obligat de a sta în aer liber în afara satului, cu soţia şi copilul său de un an, îl vede pe acesta murind de frig. Preotul din partea locului refuză înmormântarea micuțului. Tatăl trebuie să-l îngroape cu propriile-i mâini, cum poate şi unde poate. (1907)
Atentat la viaţa notabilului român din Cruşova, Enache Cardula; grav rănit pe stradă de doi pioşi agenţi greci, cu lovituri de topor şi de cuţit.
9. Atentat asupra românului Sterie Vurduni din Xirolivad; scapă de moarte datorită sosirii poliţiei şi trupelor turcești. (1907)
O bandă comandată de cretanul Iani Caravidha incendiază patru case ale românilor la Papadia. (1907)
10. Asasinarea românului Taşcu Dârja din Cruşova. (1905)
14. Atentat asupra lui Guşa, fiul primarului român din Livezi. (1905)
Asasinarea lui Nicolae Apostolina, cumnatul preotului Constantinescu, vlah marcant din Perivoli. (1905)
15. Atacarea şi jefuirea românilor Leonida Caramitru, fratele acestuia şi N. Papanastase, notabil din Pleasa. (1904)
16. Atacarea la ieşirea de la vecernie a preotului român, Theodor Constantin din Bitolia, îl trântesc jos şi-l ameninţă cu moartea dacă nu abandonează cauza românească. (1905)
17. Decapitarea a 4 români din Dolcani, Constantin Cacioiani, Iani Dzima Gulea şi cei doi fraţi Cuturicu, surprinşi de o bandă de antarți la Derven, aproape de Veria. (1906)
19. Asasinarea românului Hristu Tugearu din Gramaticova, în pădurea Dîrjilova. (1906)
20. Incendierea capelei vlahe instalate în curtea bisericii din Mulovişte. (1906)
21. Arderea şcolii din Băiasa, sunt maltratate femeile şi copiii în absenţa soţilor şi părinţilor aflaţi la păşuni. (1905)
Asasinarea românilor N. Petcu şi Mitacu din Hrupişte. (1905)
28. Incendierea unui întreg cartier al marelui sat român Avdela (1905), o sută treizeci şi cinci de case, biserica, şcoala, joagărele şi morile vlahilor prefăcute în cenuşă.
Incendierea şcolii române din Xirolivad şi a şase case aparţinând românilor Toli Hagigogu, Nicolae Carafoli şi Gheorghe Duli.
30. Incendierea casei şi joagărelor lui Dimitrie Cicma, preşedintele comunităţii române din Turia-Cranea. (1905)
Incendierea magazinului românului Alecu Vasile. (1906)
În această lună banda lui Acritas intră în satul român Selea, forţează pe locuitori să semneze declaraţii de elenism – ia ostatici mai mulţi băieţi tineri, îi trimite la Atena pentru a fi încorporaţi la şcoala militară din acest oraş şi pretinde o contribuţie de 30-40 locuitori bărbaţi ca să servească în subordine în rândurile antarților. La Samarina, Perivoli, Smixi bandele lui Paliuras (ofiţer al armatei regale elene), Malios, Narchos, Savas şi Lukas terorizează populaţiile pentru a le face să se înscrie ca greci. (1905)
Spre sfârşitul lunii, Cezar Hondrosom, învăţător român din Samarina, trimis la Damaşi şi-a văzut refuzat orice adăpost pentru iarnă. Obligat de a sta în aer liber în afara satului, cu soţia şi copilul său de un an, îl vede pe acesta murind de frig. Preotul din partea locului refuză înmormântarea micuțului. Tatăl trebuie să-l îngroape cu propriile-i mâini, cum poate şi unde poate. (1907)
