Cântece
Aceste cântece populare de luptă sunt culese din regiunea Verria. Ele au fost prilejuite de teroarea dezlănţuită de antarţii Greci împotriva Aromânilor, în urma recunoaşterii acestora ca minoritate distinctă prin Iradeaua imperială din 9 Mai 1905. /Mică antologie aromânească: cu un studiu introductiv asupra Aromânilor și a dialectului lor de Constantin Papanace, Biblioteca Română, Freiburg,1952/
Pri murmintu
Noapte eara ş-avea lună
Ńi-avdzâi `nă boaţe di ună-Armână
Iu ş-plândzea a l`ei curună.
Ş-plândzea marata pri un murminte
Ş-un ficiuric ş-avea nainte;
Ş-perlu din cap şi-arupea
Şi a ficiorului îl`i dzâţea:
„Hil`iu, cara si bânedz s-acreşti,
Vrutlu-ţi tată s-nu-agârşeşti
Trâ un, dzaţe si-l plâteşti!
Greţi fâr di uminitati
Ţe nu daţ la-Armâńi driptati!"
Şi ficiuriclu l`i-u turna:
„Lea dadă, cara s-bânedz s-acresc,
Vrutlu tată nu-agârşesc
Trâ un, dzaţi va-l plătesc,
Greţi fără di uminitati
Ţe vătămat a meu tati!"
Tut loclu soare avea!
Tut loclu soare avea
Maşi pusta aţea di Verghia
Maşi nâsă si lăia.
Prit Verghia ş-prit sum Verghia,
Tu căl`iuri şi tu creacuri
Plângu ficiori oarfăńi.
Chirură ahânţă-Armâńi
Chirură ahânţă mulţă
Ca cupiili di oi!
Cânticul al Jacachi
Maşi Săruna si lăia
Ma si lăia s-cutrimbura
Că un lai gione s-vătăma.
„Scoală, Vasile al Jacachi
Scoală, bre gione, ca s-ascachi
Scoală, ti-aşteaptă cetili
Vurgari ş-armâneştili."
Nu plândzeţi mume!
Şi nu jiliţă
Că fug ficiorili
S-easă cumiţă.
Ţindzeţi apălili
Luaţi mandiherli,
Tra s-avdă greţili
S-lă s-mută perl`i!
Elada-ntreagă
S-achicâsească
Cari easti-Armânlu
Şi Fara-armânească.
Tra noastră limbă
Ş-tra noastră Fară
Asândză Armânlu
Prindi tra s-moară!
Bana di comit
Ah! ţe dulţi easti
Bana di comit
El di tută lumea
Easti tińisit.
El nu-are ne mumă
Nu-are ne surări
El nu s-minduiaşti
Tra s-adună-averi.
Traplu şi pâdurea
Easti casa lui
Şcurta mandiheri
Easti vruta lui.
Mi sculai `nă dimineaţă
Mi sculai `nă dimineaţă
Ved tu-amare `nă lăiaţă
Dit lăiaţă ies niori
„Ia sculaţi voi giońi ficiori!"
Limba noastră armânească
Greţl`i vor s-nă u-alâxeasxă
„Calimera ş-calispera
Şi al tati si-l`i `ţem patera!"
Luaţi-vă mandiheri tu mâńli
Daţi pri greţl`i-aţel`i pângâńli
`Nghios tu câmpu s-dipuneţ,
Pi greţi ahtea s-u scuteţ.
Cânticlu al Cola al Nicea
Ună neauă şi-ună bună
Ţe nâ yine di Sărună:
Di la dugheanea-al Iorgandă
Un pilister ş-azbuiră
Ş-tu munţâl`i Sel`ia s-arcă.
Ialea! Nicea yine, yine
Trâş tu Neaguşte tu-ayine.
Cola-al Nicea ca birbecu
Agiumsi la Cheatra-al Becu
Cola-al Nicea-guşea analtă -
El işi tra s-tal`i, s-bată.
Cola-al Nicea-analtă-l`i guşea -
Tal`i Greţl`i di Stanişea
Cola-al Nicea `mplin di ńeate,
El işi s-facă driptate.
Cânticlu al Muşea Darlaghiani
Fug ficiorl`i tuţ, a lea Haidă,
S-duc tu Americhie;
Fudze şi Muşea tău, lea Haidă,
El îşi comit.
Dinanumira ş-poartă, mori Haidă.
Şcurta mandiheri.
Pri-a lui cheptu luţescu, lea Haidă,
Palăşti di-asime!
Cânticul al Gheorghe Mucitanti Hasapi
Aseară noaptea iu triţeam
Prit Cruşuva strâ hoară
Ńi-avdzâi `nă mumă iu ş-plândzea
Ş-dzâţea mală di zboară:
„Vărnu Voivoda nu u-adră
Tu-aestă libirtate,
Maşi tine, Gheorghe, comit işişi
Tu-aestă "hurieti"."
„Lea Dado, cându mi-amindaşi
Greu mi blăstimaşi:
Fechea dit mână s-nu u-alaşi
Ş-tâmbarea di pri-anumir."
„Oh! Cavai di mine şi di ghiderea mea,
Vâr` grec nu vai ascapă
Di mandiherea mea.
Plândzeţi-mi fraţ Armâńi,
Pădure şi fântâńi,
Soare, lună, steali,
Plândzeţi ńiatili-a meali."
"Aide! Fechea dit mână s-nu u-alas
Ş-tâmbarea di pri-anumir
Ahtea pi Greţi, lea Dado, tra si scot
Ca s-mor, lea vrută Dadă, săturat."
Voi pul`i şi-alândurneli
Cu boaţe s-nu cântaţ,
Că dormu voivodadzl`i
Şi va nâ l`i diştiptaţ.
Cânticlu al Mihali Handuri
O lai Hale, grâmusteane,
Gioni-analtu ca fidane!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Anamisa di doi lai meşi,
Nă Marţâ ca trâ prândzu,
Prudiadiră spionl`i
Pri voivoda Mihali.
S-adună ascherea, s-duţe,
Măgula si-anvârti.
Cându Mihali veadi
Că ascherea lu-anvârti,
Alâga cu dealagă,
Elu-ndzeană işi.
Aoa veadi di năinte
Ună bluchi d-aschirladz.
Si-arucă i s-nu arucă,
El multu s-minduia
Că şi-avea soţlu Gachi
Greu niputut.
Atumţea Pendifunda
Lă greaşti pri turţeşti:
„Voi bana ca s-hibă ca nu u vreţ,
Yiniţ ca s-n-alumtăm,
Că noi Limba şi Fara n-apărăm
Ş-tră ea putem s-murim."
Aesti zboari cum avdza
Turţil`i calea lă dişcl`isiră
Ş-pri soţlu Gachi, niputut,
Deadun cu el`i lu-adusiră.
Tu munţâl`i perişorl`i
Aide voi pul`i azburători
Ţe-azbuiraţ tu vimtu,
Ma nu vidzut pri Arghio,
Pri Căpitanlu Agra?
- „Aseară noaptea lu vidzum
Tu munţâl`i Perişorl`i
Gheorghi Hasapi ş-lu acăţă
Ş-Mihali al Handuri lu întriba:
Ia spune, -aspune, vre arhighe,
Vre Căpitane Agra,
Ma câte casi arsit voi
Şi câţ Armâńi tăl`iatu?
Ia-aspune, că vińe oara oarăl`ei
Tuti s-li plăteşti."
Munţâ di la il`ie
Aide voi lai munţ
Munţâ di la Il`ie
Ş-câstâni di Custuhori,
Ninca nătheamă s-v-aplicaţ
Ş-ma-nghios si dipunaţ
Si s-veadă Dol`ianea
Ş-bara di Xiruvuni,
Că multă lavă s-avde-aclo
Ş-multi tufechi ş-cadu.
Gheorghi Hasapi s-alumptă
Cu dosprădzaţi di giońi
Tra s-ascapă-a noastră limbă
S-ascapă a noastră Fară.
Analtu pri măgulă
Analtu pri Măgulă
Io singuru şideamu
Ş-la noastră hală mare
Cu plâng mi minduiam.
Un pul`iu ţe sta pri deagă,
Sta el di-ńi dzâţe-a ńia:
Taţi, gioni, nu-ńi ti creapă
Ş-cu lăcrińi nu-ţi plândzi
Că tora vińe Gheorghi
Cu dospraţi di giońi.
Ficiori multu livendză
El are tu-a lui ceată
Ficiori ţe bea niorl`i
Ş-ascapiră tu ńiată.
Părinţi, fumel`i şi case
Maraţl`i ş-alăsară.
El`i ca s-ascapă limba
El`i armile ş-li loară
Că el la Perişorl`i
Aspuse mare giuneaţă,
Pri Capitanlu Agra
`L băgă tu mâńi cu yiaţă
La Bladuva strâ hoară
Di nuc lu-aspindzurară
Ş-pri fruntea lui analtu
Nă carte l`i-alăsară;
Tu carte scrie: „Acşiţi
Va pată care tal`e
Armânl`i pri căl`iuri
Şi armâneşti nămal`e."
Di nuc lu-aspindzurară!
Aclo Bladuva strâ hoară
Ńic şi mare s-ciudisea
Că doi oamińi acăţară
Şi di nuc l`i-aspindzurară.
Verghia tută s-ciudiseaşte
Neaguştea s-cutrimbură
Că-acăţară pri-Arhigolu
Nai ma marli căpitan Grec.
Acăţară pri aţel ţe feaţi
Un popul ca s-treambură
Ş-tora greu el plăteaşti
Lăeţli tuti ţe li-adră.
Ialea! vińe ş-Căimăcanlu,
Poliţai şi geandărmadz.
Di pri nuc îl dipunară
Şi-ună carte-n sin l`i-aflară.
Caimăcanlu u citeaşte
Ş-doauă zboare-atunţea greaşte:
"Aşcolsân! Aţelor oamińi
"Ţe-acâţară pri-Arhigo!"
Dure şi-a noastră-arăvdare!
Dure şi-a noastră-arăvdare,
Până când, o, Doamne Mare!
Va s-avem noi arăvdare
Fraţl`i-a noştri greţi si-l`i tal`e?
Tal`e-auşi, ficiori, mul`eri,
`N foc arucă-a lor fumel`i
Biseriţi, căsi, sculii aspargu,
Cărţâle-armâneşti ardu.
Voi griţeşti Disputaţ
La biseriţ zbor băgaţ
Bandiţl`i greţi voi anviţaţ,
Armâńi prit căl`iuri s-vătămaţ.
Nu-i chirolu-aţel ţe ştiaţ
Cu blăsteami s-nă-aspăreaţ
Iu suntu bandili griţeşti
S-veadă inimli-armâneşti.
Cari e fapt di dadă-Armână,
`Nainte cu-arma lui tu mână -
S-veadă bandili griţeşti
Un cântic
Un cântic ca di jale
Cântam nă oară eu,
Si dipuneam tu vale
Ditr` un lai munte greu.
Si valea-ni turna grailu
Cu scl`imuri, suschiros,
Di-arăsuna tut plailu
Şi muntile jilos.
Iu hiţ, bre gioni cu-aname
Fumel`i de Fărşiroţ!
Iu eşti Armâname,
Şi Grămusteani, cu toţ!
Armasiră cărărli
Ca ponde făr` di voi,
Si s-dusiră fălcărli
Cu turmile di oi.
Di la căşeri flueară
Ma nu se-avde pritu munţ
Ni pravdă ca se-azghiară, -
Di jale him pitrumţ.