Cântece

Pri murmintu

Noapte eara ş-avea lună

Ńi-avdzâi `nă boaţe di ună-Armână

Iu ş-plândzea a l`ei curună.

Ş-plândzea marata pri un murminte

Ş-un ficiuric ş-avea nainte;

Ş-perlu din cap şi-arupea

Şi a ficiorului îl`i dzâţea:

 

„Hil`iu, cara si bânedz s-acreşti,

Vrutlu-ţi tată s-nu-agârşeşti

Trâ un, dzaţe si-l plâteşti!

Greţi fâr di uminitati

Ţe nu daţ la-Armâńi driptati!"

 

Şi ficiuriclu l`i-u turna:

 

„Lea dadă, cara s-bânedz s-acresc,

Vrutlu tată nu-agârşesc

Trâ un, dzaţi va-l plătesc,

Greţi fără di uminitati

Ţe vătămat a meu tati!"

Tut loclu soare avea!

Tut loclu soare avea

Maşi pusta aţea di Verghia

Maşi nâsă si lăia.

 

Prit Verghia ş-prit sum Verghia,

Tu căl`iuri şi tu creacuri

Plângu ficiori oarfăńi.

 

Chirură ahânţă-Armâńi

Chirură ahânţă mulţă

Ca cupiili di oi!

Cânticul al Jacachi

Maşi Săruna si lăia

Ma si lăia s-cutrimbura

Că un lai gione s-vătăma.

 

„Scoală, Vasile al Jacachi

Scoală, bre gione, ca s-ascachi

Scoală, ti-aşteaptă cetili

Vurgari ş-armâneştili."

Nu plândzeţi mume!

Şi nu jiliţă

Că fug ficiorili

S-easă cumiţă.

 

Ţindzeţi apălili

Luaţi mandiherli,

Tra s-avdă greţili

S-lă s-mută perl`i!

 

Elada-ntreagă

S-achicâsească

Cari easti-Armânlu

Şi Fara-armânească.

 

Tra noastră limbă

Ş-tra noastră Fară

Asândză Armânlu

Prindi tra s-moară!

Bana di comit

Ah! ţe dulţi easti

Bana di comit

El di tută lumea

Easti tińisit.

El nu-are ne mumă

Nu-are ne surări

El nu s-minduiaşti

Tra s-adună-averi.

 

Traplu şi pâdurea

Easti casa lui

Şcurta mandiheri

Easti vruta lui.

Mi sculai `nă dimineaţă

Mi sculai `nă dimineaţă

Ved tu-amare `nă lăiaţă

Dit lăiaţă ies niori

„Ia sculaţi voi giońi ficiori!"

Limba noastră armânească

Greţl`i vor s-nă u-alâxeasxă

„Calimera ş-calispera

Şi al tati si-l`i `ţem patera!"

Luaţi-vă mandiheri tu mâńli

Daţi pri greţl`i-aţel`i pângâńli

`Nghios tu câmpu s-dipuneţ,

Pi greţi ahtea s-u scuteţ.

Cânticlu al Cola al Nicea

Ună neauă şi-ună bună

Ţe nâ yine di Sărună:

Di la dugheanea-al Iorgandă

Un pilister ş-azbuiră

Ş-tu munţâl`i Sel`ia s-arcă.

Ialea! Nicea yine, yine

Trâş tu Neaguşte tu-ayine.

Cola-al Nicea ca birbecu

Agiumsi la Cheatra-al Becu

Cola-al Nicea-guşea analtă -

El işi tra s-tal`i, s-bată.

Cola-al Nicea-analtă-l`i guşea -

Tal`i Greţl`i di Stanişea

Cola-al Nicea `mplin di ńeate,

El işi s-facă driptate.

Cânticlu al Muşea Darlaghiani

Fug ficiorl`i tuţ, a lea Haidă,

S-duc tu Americhie;

Fudze şi Muşea tău, lea Haidă,

El îşi comit.

 

Dinanumira ş-poartă, mori Haidă.

Şcurta mandiheri.

Pri-a lui cheptu luţescu, lea Haidă,

Palăşti di-asime!

Cânticul al Gheorghe Mucitanti Hasapi

Aseară noaptea iu triţeam

Prit Cruşuva strâ hoară

Ńi-avdzâi `nă mumă iu ş-plândzea

Ş-dzâţea mală di zboară:

 

„Vărnu Voivoda nu u-adră

Tu-aestă libirtate,

Maşi tine, Gheorghe, comit işişi

Tu-aestă "hurieti"."

 

„Lea Dado, cându mi-amindaşi

Greu mi blăstimaşi:

Fechea dit mână s-nu u-alaşi

Ş-tâmbarea di pri-anumir."

 

„Oh! Cavai di mine şi di ghiderea mea,

Vâr` grec nu vai ascapă

Di mandiherea mea.

 

Plândzeţi-mi fraţ Armâńi,

Pădure şi fântâńi,

Soare, lună, steali,

Plândzeţi ńiatili-a meali."

 

 

"Aide! Fechea dit mână s-nu u-alas

Ş-tâmbarea di pri-anumir

Ahtea pi Greţi, lea Dado, tra si scot

Ca s-mor, lea vrută Dadă, săturat."

 

Voi pul`i şi-alândurneli

Cu boaţe s-nu cântaţ,

Că dormu voivodadzl`i

Şi va nâ l`i diştiptaţ.

Cânticlu al Mihali Handuri

O lai Hale, grâmusteane,

Gioni-analtu ca fidane!

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Anamisa di doi lai meşi,

Nă Marţâ ca trâ prândzu,

Prudiadiră spionl`i

Pri voivoda Mihali.

S-adună ascherea, s-duţe,

Măgula si-anvârti.

Cându Mihali veadi

Că ascherea lu-anvârti,

Alâga cu dealagă,

Elu-ndzeană işi.

Aoa veadi di năinte

Ună bluchi d-aschirladz.

Si-arucă i s-nu arucă,

El multu s-minduia

Că şi-avea soţlu Gachi

Greu niputut.

Atumţea Pendifunda

Lă greaşti pri turţeşti:

 

„Voi bana ca s-hibă ca nu u vreţ,

Yiniţ ca s-n-alumtăm,

Că noi Limba şi Fara n-apărăm

Ş-tră ea putem s-murim."

 

 

Aesti zboari cum avdza

Turţil`i calea lă dişcl`isiră

Ş-pri soţlu Gachi, niputut,

Deadun cu el`i lu-adusiră.

Tu munţâl`i perişorl`i

Aide voi pul`i azburători

Ţe-azbuiraţ tu vimtu,

Ma nu vidzut pri Arghio,

Pri Căpitanlu Agra?

 

 

- „Aseară noaptea lu vidzum

Tu munţâl`i Perişorl`i

Gheorghi Hasapi ş-lu acăţă

Ş-Mihali al Handuri lu întriba:

 

Ia spune, -aspune, vre arhighe,

Vre Căpitane Agra,

Ma câte casi arsit voi

Şi câţ Armâńi tăl`iatu?

Ia-aspune, că vińe oara oarăl`ei

Tuti s-li plăteşti."

Munţâ di la il`ie

Aide voi lai munţ

Munţâ di la Il`ie

Ş-câstâni di Custuhori,

Ninca nătheamă s-v-aplicaţ

Ş-ma-nghios si dipunaţ

Si s-veadă Dol`ianea

Ş-bara di Xiruvuni,

 

 

Că multă lavă s-avde-aclo

Ş-multi tufechi ş-cadu.

Gheorghi Hasapi s-alumptă

Cu dosprădzaţi di giońi

Tra s-ascapă-a noastră limbă

S-ascapă a noastră Fară.

Analtu pri măgulă

 

Analtu pri Măgulă

Io singuru şideamu

Ş-la noastră hală mare

Cu plâng mi minduiam.

Un pul`iu ţe sta pri deagă,

Sta el di-ńi dzâţe-a ńia:

Taţi, gioni, nu-ńi ti creapă

Ş-cu lăcrińi nu-ţi plândzi

Că tora vińe Gheorghi

Cu dospraţi di giońi.

Ficiori multu livendză

El are tu-a lui ceată

Ficiori ţe bea niorl`i

Ş-ascapiră tu ńiată.

Părinţi, fumel`i şi case

Maraţl`i ş-alăsară.

El`i ca s-ascapă limba

El`i armile ş-li loară

Că el la Perişorl`i

Aspuse mare giuneaţă,

Pri Capitanlu Agra

`L băgă tu mâńi cu yiaţă

 

La Bladuva strâ hoară

Di nuc lu-aspindzurară

Ş-pri fruntea lui analtu

Nă carte l`i-alăsară;

Tu carte scrie: „Acşiţi

Va pată care tal`e

Armânl`i pri căl`iuri

Şi armâneşti nămal`e."

Di nuc lu-aspindzurară!

Aclo Bladuva strâ hoară

Ńic şi mare s-ciudisea

Că doi oamińi acăţară

Şi di nuc l`i-aspindzurară.

 

Verghia tută s-ciudiseaşte

Neaguştea s-cutrimbură

Că-acăţară pri-Arhigolu

Nai ma marli căpitan Grec.

 

Acăţară pri aţel ţe feaţi

Un popul ca s-treambură

Ş-tora greu el plăteaşti

Lăeţli tuti ţe li-adră.

 

Ialea! vińe ş-Căimăcanlu,

Poliţai şi geandărmadz.

Di pri nuc îl dipunară

Şi-ună carte-n sin l`i-aflară.

 

Caimăcanlu u citeaşte

Ş-doauă zboare-atunţea greaşte:

"Aşcolsân! Aţelor oamińi

"Ţe-acâţară pri-Arhigo!"

Dure şi-a noastră-arăvdare!

Dure şi-a noastră-arăvdare,

Până când, o, Doamne Mare!

Va s-avem noi arăvdare

Fraţl`i-a noştri greţi si-l`i tal`e?

 

Tal`e-auşi, ficiori, mul`eri,

`N foc arucă-a lor fumel`i

Biseriţi, căsi, sculii aspargu,

Cărţâle-armâneşti ardu.

 

Voi griţeşti Disputaţ

La biseriţ zbor băgaţ

Bandiţl`i greţi voi anviţaţ,

Armâńi prit căl`iuri s-vătămaţ.

 

Nu-i chirolu-aţel ţe ştiaţ

Cu blăsteami s-nă-aspăreaţ

Iu suntu bandili griţeşti

S-veadă inimli-armâneşti.

 

Cari e fapt di dadă-Armână,

`Nainte cu-arma lui tu mână -

S-veadă bandili griţeşti

Un cântic

Un cântic ca di jale

Cântam nă oară eu,

Si dipuneam tu vale

Ditr` un lai munte greu.

 

Si valea-ni turna grailu

Cu scl`imuri, suschiros,

Di-arăsuna tut plailu

Şi muntile jilos.

 

Iu hiţ, bre gioni cu-aname

Fumel`i de Fărşiroţ!

Iu eşti Armâname,

Şi Grămusteani, cu toţ!

 

Armasiră cărărli

Ca ponde făr` di voi,

Si s-dusiră fălcărli

Cu turmile di oi.

 

Di la căşeri flueară

Ma nu se-avde pritu munţ

Ni pravdă ca se-azghiară, -

Di jale him pitrumţ.