Armatolii

Cântece

Aceste cântece populare de luptă sunt culese din regiunea Verria. Ele au fost prilejuite de teroarea dezlănţuită de antarţii Greci împotriva Aromânilor, în urma recunoaşterii acestora ca minoritate distinctă prin Iradeaua imperială din 9 Mai 1905. /Mică antologie aromânească: cu un studiu introductiv asupra Aromânilor și a dialectului lor de Constantin Papanace, Biblioteca Română, Freiburg,1952/

Pri murmintu

Noapte eara ş-avea lună

Ńi-avdzâi `nă boaţe di ună-Armână

Iu ş-plândzea a l`ei curună.

Ş-plândzea marata pri un murminte

Ş-un ficiuric ş-avea nainte;

Ş-perlu din cap şi-arupea

Şi a ficiorului îl`i dzâţea:

 

„Hil`iu, cara si bânedz s-acreşti,

Vrutlu-ţi tată s-nu-agârşeşti

Trâ un, dzaţe si-l plâteşti!

Greţi fâr di uminitati

Ţe nu daţ la-Armâńi driptati!"

 

Şi ficiuriclu l`i-u turna:

 

„Lea dadă, cara s-bânedz s-acresc,

Vrutlu tată nu-agârşesc

Trâ un, dzaţi va-l plătesc,

Greţi fără di uminitati

Ţe vătămat a meu tati!"

Tut loclu soare avea!

Tut loclu soare avea

Maşi pusta aţea di Verghia

Maşi nâsă si lăia.

 

Prit Verghia ş-prit sum Verghia,

Tu căl`iuri şi tu creacuri

Plângu ficiori oarfăńi.

 

Chirură ahânţă-Armâńi

Chirură ahânţă mulţă

Ca cupiili di oi!

Cânticul al Jacachi

Maşi Săruna si lăia

Ma si lăia s-cutrimbura

Că un lai gione s-vătăma.

 

„Scoală, Vasile al Jacachi

Scoală, bre gione, ca s-ascachi

Scoală, ti-aşteaptă cetili

Vurgari ş-armâneştili."

Nu plândzeţi mume!

Şi nu jiliţă

Că fug ficiorili

S-easă cumiţă.

 

Ţindzeţi apălili

Luaţi mandiherli,

Tra s-avdă greţili

S-lă s-mută perl`i!

 

Elada-ntreagă

S-achicâsească

Cari easti-Armânlu

Şi Fara-armânească.

 

Tra noastră limbă

Ş-tra noastră Fară

Asândză Armânlu

Prindi tra s-moară!

Bana di comit

Ah! ţe dulţi easti

Bana di comit

El di tută lumea

Easti tińisit.

El nu-are ne mumă

Nu-are ne surări

El nu s-minduiaşti

Tra s-adună-averi.

 

Traplu şi pâdurea

Easti casa lui

Şcurta mandiheri

Easti vruta lui.

Mi sculai `nă dimineaţă

Mi sculai `nă dimineaţă

Ved tu-amare `nă lăiaţă

Dit lăiaţă ies niori

„Ia sculaţi voi giońi ficiori!"

Limba noastră armânească

Greţl`i vor s-nă u-alâxeasxă

„Calimera ş-calispera

Şi al tati si-l`i `ţem patera!"

Luaţi-vă mandiheri tu mâńli

Daţi pri greţl`i-aţel`i pângâńli

`Nghios tu câmpu s-dipuneţ,

Pi greţi ahtea s-u scuteţ.

Cânticlu al Cola al Nicea

Ună neauă şi-ună bună

Ţe nâ yine di Sărună:

Di la dugheanea-al Iorgandă

Un pilister ş-azbuiră

Ş-tu munţâl`i Sel`ia s-arcă.

Ialea! Nicea yine, yine

Trâş tu Neaguşte tu-ayine.

Cola-al Nicea ca birbecu

Agiumsi la Cheatra-al Becu

Cola-al Nicea-guşea analtă -

El işi tra s-tal`i, s-bată.

Cola-al Nicea-analtă-l`i guşea -

Tal`i Greţl`i di Stanişea

Cola-al Nicea `mplin di ńeate,

El işi s-facă driptate.

Cânticlu al Muşea Darlaghiani

Fug ficiorl`i tuţ, a lea Haidă,

S-duc tu Americhie;

Fudze şi Muşea tău, lea Haidă,

El îşi comit.

 

Dinanumira ş-poartă, mori Haidă.

Şcurta mandiheri.

Pri-a lui cheptu luţescu, lea Haidă,

Palăşti di-asime!

Cânticul al Gheorghe Mucitanti Hasapi

Aseară noaptea iu triţeam

Prit Cruşuva strâ hoară

Ńi-avdzâi `nă mumă iu ş-plândzea

Ş-dzâţea mală di zboară:

 

„Vărnu Voivoda nu u-adră

Tu-aestă libirtate,

Maşi tine, Gheorghe, comit işişi

Tu-aestă "hurieti"."

 

„Lea Dado, cându mi-amindaşi

Greu mi blăstimaşi:

Fechea dit mână s-nu u-alaşi

Ş-tâmbarea di pri-anumir."

 

„Oh! Cavai di mine şi di ghiderea mea,

Vâr` grec nu vai ascapă

Di mandiherea mea.

 

Plândzeţi-mi fraţ Armâńi,

Pădure şi fântâńi,

Soare, lună, steali,

Plândzeţi ńiatili-a meali."

 

 

"Aide! Fechea dit mână s-nu u-alas

Ş-tâmbarea di pri-anumir

Ahtea pi Greţi, lea Dado, tra si scot

Ca s-mor, lea vrută Dadă, săturat."

 

Voi pul`i şi-alândurneli

Cu boaţe s-nu cântaţ,

Că dormu voivodadzl`i

Şi va nâ l`i diştiptaţ.

Cânticlu al Mihali Handuri

O lai Hale, grâmusteane,

Gioni-analtu ca fidane!

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Anamisa di doi lai meşi,

Nă Marţâ ca trâ prândzu,

Prudiadiră spionl`i

Pri voivoda Mihali.

S-adună ascherea, s-duţe,

Măgula si-anvârti.

Cându Mihali veadi

Că ascherea lu-anvârti,

Alâga cu dealagă,

Elu-ndzeană işi.

Aoa veadi di năinte

Ună bluchi d-aschirladz.

Si-arucă i s-nu arucă,

El multu s-minduia

Că şi-avea soţlu Gachi

Greu niputut.

Atumţea Pendifunda

Lă greaşti pri turţeşti:

 

„Voi bana ca s-hibă ca nu u vreţ,

Yiniţ ca s-n-alumtăm,

Că noi Limba şi Fara n-apărăm

Ş-tră ea putem s-murim."

 

 

Aesti zboari cum avdza

Turţil`i calea lă dişcl`isiră

Ş-pri soţlu Gachi, niputut,

Deadun cu el`i lu-adusiră.

Tu munţâl`i perişorl`i

Aide voi pul`i azburători

Ţe-azbuiraţ tu vimtu,

Ma nu vidzut pri Arghio,

Pri Căpitanlu Agra?

 

 

- „Aseară noaptea lu vidzum

Tu munţâl`i Perişorl`i

Gheorghi Hasapi ş-lu acăţă

Ş-Mihali al Handuri lu întriba:

 

Ia spune, -aspune, vre arhighe,

Vre Căpitane Agra,

Ma câte casi arsit voi

Şi câţ Armâńi tăl`iatu?

Ia-aspune, că vińe oara oarăl`ei

Tuti s-li plăteşti."

Munţâ di la il`ie

Aide voi lai munţ

Munţâ di la Il`ie

Ş-câstâni di Custuhori,

Ninca nătheamă s-v-aplicaţ

Ş-ma-nghios si dipunaţ

Si s-veadă Dol`ianea

Ş-bara di Xiruvuni,

 

 

Că multă lavă s-avde-aclo

Ş-multi tufechi ş-cadu.

Gheorghi Hasapi s-alumptă

Cu dosprădzaţi di giońi

Tra s-ascapă-a noastră limbă

S-ascapă a noastră Fară.

Analtu pri măgulă

 

Analtu pri Măgulă

Io singuru şideamu

Ş-la noastră hală mare

Cu plâng mi minduiam.

Un pul`iu ţe sta pri deagă,

Sta el di-ńi dzâţe-a ńia:

Taţi, gioni, nu-ńi ti creapă

Ş-cu lăcrińi nu-ţi plândzi

Că tora vińe Gheorghi

Cu dospraţi di giońi.

Ficiori multu livendză

El are tu-a lui ceată

Ficiori ţe bea niorl`i

Ş-ascapiră tu ńiată.

Părinţi, fumel`i şi case

Maraţl`i ş-alăsară.

El`i ca s-ascapă limba

El`i armile ş-li loară

Că el la Perişorl`i

Aspuse mare giuneaţă,

Pri Capitanlu Agra

`L băgă tu mâńi cu yiaţă

 

La Bladuva strâ hoară

Di nuc lu-aspindzurară

Ş-pri fruntea lui analtu

Nă carte l`i-alăsară;

Tu carte scrie: „Acşiţi

Va pată care tal`e

Armânl`i pri căl`iuri

Şi armâneşti nămal`e."

Di nuc lu-aspindzurară!

Aclo Bladuva strâ hoară

Ńic şi mare s-ciudisea

Că doi oamińi acăţară

Şi di nuc l`i-aspindzurară.

 

Verghia tută s-ciudiseaşte

Neaguştea s-cutrimbură

Că-acăţară pri-Arhigolu

Nai ma marli căpitan Grec.

 

Acăţară pri aţel ţe feaţi

Un popul ca s-treambură

Ş-tora greu el plăteaşti

Lăeţli tuti ţe li-adră.

 

Ialea! vińe ş-Căimăcanlu,

Poliţai şi geandărmadz.

Di pri nuc îl dipunară

Şi-ună carte-n sin l`i-aflară.

 

Caimăcanlu u citeaşte

Ş-doauă zboare-atunţea greaşte:

"Aşcolsân! Aţelor oamińi

"Ţe-acâţară pri-Arhigo!"

Dure şi-a noastră-arăvdare!

Dure şi-a noastră-arăvdare,

Până când, o, Doamne Mare!

Va s-avem noi arăvdare

Fraţl`i-a noştri greţi si-l`i tal`e?

 

Tal`e-auşi, ficiori, mul`eri,

`N foc arucă-a lor fumel`i

Biseriţi, căsi, sculii aspargu,

Cărţâle-armâneşti ardu.

 

Voi griţeşti Disputaţ

La biseriţ zbor băgaţ

Bandiţl`i greţi voi anviţaţ,

Armâńi prit căl`iuri s-vătămaţ.

 

Nu-i chirolu-aţel ţe ştiaţ

Cu blăsteami s-nă-aspăreaţ

Iu suntu bandili griţeşti

S-veadă inimli-armâneşti.

 

Cari e fapt di dadă-Armână,

`Nainte cu-arma lui tu mână -

S-veadă bandili griţeşti

Un cântic

Un cântic ca di jale

Cântam nă oară eu,

Si dipuneam tu vale

Ditr` un lai munte greu.

 

Si valea-ni turna grailu

Cu scl`imuri, suschiros,

Di-arăsuna tut plailu

Şi muntile jilos.

 

Iu hiţ, bre gioni cu-aname

Fumel`i de Fărşiroţ!

Iu eşti Armâname,

Şi Grămusteani, cu toţ!

 

Armasiră cărărli

Ca ponde făr` di voi,

Si s-dusiră fălcărli

Cu turmile di oi.

 

Di la căşeri flueară

Ma nu se-avde pritu munţ

Ni pravdă ca se-azghiară, -

Di jale him pitrumţ.

Parteneri: Proiect Avdela Neamunit Independenta Pindului 1917 Predania