Martiri Documente diplomatice
No. 9 GERANTUL CONSULATULUI ROMÂNIEI din Monastir către Legaţiunea Regală din Constantinopole - Monastir
Încă din luna Iunie a.c., D-nu Dr. Pucerea, pentru căutarea sănătăţei sale, s-a stabilit cu familia sa la Târnova, depărtare de o oră şi jumătate de Monastir. Agenţii grecomani – în număr de 40-50 – sub pretext că ambele comune Târnova şi Magarova sunt curat greceşti şi că nici un Român nu trebuie să calce în acele localităţi, s’au silit, prin insulte şi ameninţări adresate atât doctorului cât şi mamei sale, să-i facă să plece din Târnova.
Acum 6-7 zile, ducându-se acolo şi D-nul Taşcu Pucerea, împreună cu sora sa, să-şi vadă pe fratele şi mama lor, au fost insultaţi şi ameninţaţi de toţi grecomanii din Magarova şi Târnova, adunaţi în grupuri de câte 10-15, şi unii dintre ei au tras chiar două focuri de revolver în aer pentru a-i înfricoşa. A doua zi a venit la Monastir D-nu Pucerea cu toată familia şi s’au plâns autorităţilor de cele întâmplate. Valiul a ordonat facerea unei anchete şi arestarea celor vinovaţi.
În ziua de Sfântul Petru, 29 Iunie a.c., fiind serbarea încheierei anului şcolar la şcoalele greceşti, Mitropolitul Ioachim s’a dus la Magarova şi Târnova, unde, intrând în biserică, a ţinut o cuvântare patriotică, îndemnând pe Grecomani la luptă aprigă contra partidului românesc şi spunându-le ca să se ferească de a avea cele mai mici relaţiuni cu membrii comunităţilor române, cari merită insulta şi batjocura tuturor. Agenţii grecomani, în urma acestor cuvântări, au devenit mai agresivi şi nu se sfiau de a ameninţa cu mare îndrăzneală pe Români. Spiritele fiind astfel peste măsură de excitate, partidul grecoman a hotărât uciderea doctorului Purcerea, şi atentatul s’a comis în împrejurările următoare: Eri seară, 5 curent, pe la orele 7 1/2 – 8 doctorul Pucerea se întorcea de la plimbare cu mama sa, însoţit de un servitor. Ajungând într’o ulicioară, se pomeni că se trag asupra lui de pe ferestrele şi din curţile caselor, în dreptul cărora ajunsese, focuri de revolver. S’au tras 5 focuri, atât din faţă cât şi din spate, dintre cari două l-au nemerit; unul i-a străbătut muşchiul de la umărul stâng, lăsând o rană lungă, iar altul l-a lovit în mijlocul spatelui lângă şira spinărei. Din fericire, acesta n’a produs decât o contuziune slabă; se vede că cartuşul nu avea pulbere suficientă, ori că revolverul era de un calibru prea mic.
Casele în cari erau ascunşi asasinii, când au tras cu revolverele, sunt locuite de următoarele persoane: Curtuli, Take Hristu, Saregi şi Pande Stameni.
Judecătorul de instrucţie s’a dus la locuinţa D-lui Dr. Purcerea, întors la Monastir, şi i-a luat interogatoriul.
(s) G.C. IONESCU.
Încă din luna Iunie a.c., D-nu Dr. Pucerea, pentru căutarea sănătăţei sale, s-a stabilit cu familia sa la Târnova, depărtare de o oră şi jumătate de Monastir. Agenţii grecomani – în număr de 40-50 – sub pretext că ambele comune Târnova şi Magarova sunt curat greceşti şi că nici un Român nu trebuie să calce în acele localităţi, s’au silit, prin insulte şi ameninţări adresate atât doctorului cât şi mamei sale, să-i facă să plece din Târnova.
Acum 6-7 zile, ducându-se acolo şi D-nul Taşcu Pucerea, împreună cu sora sa, să-şi vadă pe fratele şi mama lor, au fost insultaţi şi ameninţaţi de toţi grecomanii din Magarova şi Târnova, adunaţi în grupuri de câte 10-15, şi unii dintre ei au tras chiar două focuri de revolver în aer pentru a-i înfricoşa. A doua zi a venit la Monastir D-nu Pucerea cu toată familia şi s’au plâns autorităţilor de cele întâmplate. Valiul a ordonat facerea unei anchete şi arestarea celor vinovaţi.
În ziua de Sfântul Petru, 29 Iunie a.c., fiind serbarea încheierei anului şcolar la şcoalele greceşti, Mitropolitul Ioachim s’a dus la Magarova şi Târnova, unde, intrând în biserică, a ţinut o cuvântare patriotică, îndemnând pe Grecomani la luptă aprigă contra partidului românesc şi spunându-le ca să se ferească de a avea cele mai mici relaţiuni cu membrii comunităţilor române, cari merită insulta şi batjocura tuturor. Agenţii grecomani, în urma acestor cuvântări, au devenit mai agresivi şi nu se sfiau de a ameninţa cu mare îndrăzneală pe Români. Spiritele fiind astfel peste măsură de excitate, partidul grecoman a hotărât uciderea doctorului Purcerea, şi atentatul s’a comis în împrejurările următoare: Eri seară, 5 curent, pe la orele 7 1/2 – 8 doctorul Pucerea se întorcea de la plimbare cu mama sa, însoţit de un servitor. Ajungând într’o ulicioară, se pomeni că se trag asupra lui de pe ferestrele şi din curţile caselor, în dreptul cărora ajunsese, focuri de revolver. S’au tras 5 focuri, atât din faţă cât şi din spate, dintre cari două l-au nemerit; unul i-a străbătut muşchiul de la umărul stâng, lăsând o rană lungă, iar altul l-a lovit în mijlocul spatelui lângă şira spinărei. Din fericire, acesta n’a produs decât o contuziune slabă; se vede că cartuşul nu avea pulbere suficientă, ori că revolverul era de un calibru prea mic.
Casele în cari erau ascunşi asasinii, când au tras cu revolverele, sunt locuite de următoarele persoane: Curtuli, Take Hristu, Saregi şi Pande Stameni.
Judecătorul de instrucţie s’a dus la locuinţa D-lui Dr. Purcerea, întors la Monastir, şi i-a luat interogatoriul.
(s) G.C. IONESCU.
Acum 6-7 zile, ducându-se acolo şi D-nul Taşcu Pucerea, împreună cu sora sa, să-şi vadă pe fratele şi mama lor, au fost insultaţi şi ameninţaţi de toţi grecomanii din Magarova şi Târnova, adunaţi în grupuri de câte 10-15, şi unii dintre ei au tras chiar două focuri de revolver în aer pentru a-i înfricoşa. A doua zi a venit la Monastir D-nu Pucerea cu toată familia şi s’au plâns autorităţilor de cele întâmplate. Valiul a ordonat facerea unei anchete şi arestarea celor vinovaţi.
În ziua de Sfântul Petru, 29 Iunie a.c., fiind serbarea încheierei anului şcolar la şcoalele greceşti, Mitropolitul Ioachim s’a dus la Magarova şi Târnova, unde, intrând în biserică, a ţinut o cuvântare patriotică, îndemnând pe Grecomani la luptă aprigă contra partidului românesc şi spunându-le ca să se ferească de a avea cele mai mici relaţiuni cu membrii comunităţilor române, cari merită insulta şi batjocura tuturor. Agenţii grecomani, în urma acestor cuvântări, au devenit mai agresivi şi nu se sfiau de a ameninţa cu mare îndrăzneală pe Români. Spiritele fiind astfel peste măsură de excitate, partidul grecoman a hotărât uciderea doctorului Purcerea, şi atentatul s’a comis în împrejurările următoare: Eri seară, 5 curent, pe la orele 7 1/2 – 8 doctorul Pucerea se întorcea de la plimbare cu mama sa, însoţit de un servitor. Ajungând într’o ulicioară, se pomeni că se trag asupra lui de pe ferestrele şi din curţile caselor, în dreptul cărora ajunsese, focuri de revolver. S’au tras 5 focuri, atât din faţă cât şi din spate, dintre cari două l-au nemerit; unul i-a străbătut muşchiul de la umărul stâng, lăsând o rană lungă, iar altul l-a lovit în mijlocul spatelui lângă şira spinărei. Din fericire, acesta n’a produs decât o contuziune slabă; se vede că cartuşul nu avea pulbere suficientă, ori că revolverul era de un calibru prea mic.
Casele în cari erau ascunşi asasinii, când au tras cu revolverele, sunt locuite de următoarele persoane: Curtuli, Take Hristu, Saregi şi Pande Stameni.
Judecătorul de instrucţie s’a dus la locuinţa D-lui Dr. Purcerea, întors la Monastir, şi i-a luat interogatoriul.
(s) G.C. IONESCU.
