Numele martirilor români (Vasile Diamandi, Istoria românilor din Peninsula Balcanică, București, 1938)
Regiunea Veria - Xerolivad - Doleani - Selea
- Preotul A. Papanace
- Cola Cutroni
- Gula Cucutegu
- Bebi Mocanu
- Iani Apala
- Toli Carafoli
- Mişu Paceaura
- Iani Dzima
- Tuşu Vrana
- Gheorghe Cutova
- Iani Ceamitru
- Gheorghe Blacioti
- Anastase Cealera
- Piti Blacioti
- Apostol D. Adamicu
- G. Dalametra
- Nicola Prapa
- G. Anastase Gachi
- Stere Buzbuchi
- Nicola Ceamitru
- Costa Hliaha
- Piti Tamuiani
- Iani Bufa
- Piti Soldatu Tamuiani
- Gh. Şula
- Iani Vani
- Hristu Bandi
- Dimitrie Hagicu
- Gheorghe Fruxila
- Buşu Buşulenga
- Cola Becea
- Nicolae Cutroni Ceamitru
- Alexe Cuturicu
- Gula Cuturicu
- Constantin Cacioiani
- Dzima Agorasti
- Guşa Bitârnu
- Dumitru Cuţuiani
- Miltiade Papari
- Nicola Zarcada
- Nicola Avgheru
- Ioan Blicuşu
- Tanase Caranaşu
- Sterie Gota
- Sterie Blacioti
- Tanase Caratana
- Nicolae Papastere Pepciu
- Mihail Mahera
- Ioan Ceamitru
- Zicu Adamicu
- Alexe Avgheru
- Dumitru Huleva
- Gheorghe Gherasi şi soţia lui
- Vasile Jacachi
- Guşa Juguleana
- Gheorghe Hasapi
- Dina Caranica
- Gheorghe Varsami
- Apostol Cataruiani
- Apostol Ceara
- Guşa Luca
- Gheorghe Rusu
- Gheorghe Carafola
- Nicolae Cufuioti
- Hristu Huleva
- Dimitrie Vlahudimu
- Hrista Haruveti
- Iani Lago
- Sterie Plastiri
- Cola Daufa
- Tuşa Faca
- Cola Gableţa
- Nicolae Luru
- Guşa Ioţi
- Costa Mişaca
- Nastase Prapa
- Iani Cutova
- Gheorghe Cutova
- Iani Mocanu
- Joga Manciu
- Dică Mitra
- C. Caranica
- C. Jacachi
- Ioan Cuturicu
- Sterie Zarcada
- Ioan Dăscălicu
- Ioan Hristu
- Gheorghe Hristacu
- Guşa Sumbaru
- Petre Buşulenga
- Ioan St. Cealera
- Atanase Misarli
- Iani Gula
- Gula Cucutegu
- Buzica Tanase Zisi
- Gula Colcu
- Cuţuleapu
- Costa Chiahtani
- Dumitru Gheorghe
- Gheorghe Şula
- Panaioti Caranica
- Dina Bacali
- Tegu Butachi
- Panaioti Fani
- Sterie Andrei
- Dina Garibaldi
- Zisi Farmachi
Istoricul formării cetelor de luptători români
Pentru reprimarea insurecţiei din Macedonia (1902-1903), cu toate că aproape toţi bărbaţii au fost arestaţi, bulgari şi români care au luptat pentru autonomia Macedoniei, s-au format mai multe cete de luptători care se răfuiau cu armatele imperiale turceşti. De exemplu, Mitra Vlahul, din regiunea Castoriei, a continuat lupta până în anul 1906, când a fost omorât în satul Dumbeni. Guvernul turc, spre a se justifica faţă de opinia publică internaţională că răspunderea o au creştinii care se războiesc între ei pe considerente naţionale, a convenit cu guvernul grec spre a trimite bande greceşti, cu scopul de a distruge cetele bulgaro-române care acţionau în comun pentru înfăptuirea autonomiei Macedoniei.
În anul 1903, bande greceşti, numite antarţi, formate pe teritoriul statului grec şi comandate de ofiţeri din armata regulată greacă, trecând graniţa cu consimţământul autorităţilor turceşti, au început să atace satele bulgăreşti şi româneşti care nu nutreau sentimente greceşti şi se împotriveau înfăptuirii acelei Megali Ideea, adică de reconstituire a Imperiului bizantin (prin elenizarea popoarelor din balcani n.n.).
Căpeteniile antarţilor greci au început să ameninţe prin scrisori pe fruntaşii români adepţi ai şcolii româneşti, aducându-le aminte că vor fi exterminaţi cu toată populaţia dacă nu închid şcolile româneşti.
Românii credincioşi ideii naţionale au început să riposteze împotriva acestor atacuri, organizându-se, la rândul lor, în cete de armatoli.
MAI MULT
