Martiri Documente diplomatice
No. 5 ÎNSĂRCINATUL CU AFACERI AL ROMÂNIEI la Constantinopole Către Ministerul Afacerilor Străine la Bucureşti - Constantinopole
Mi s’a adus la cunoştinţă o scrisoare a unui preot român din Gramaticova, din care extrag părţile următoare:
„După măcelul celor doi români din Palliani, o bandă grecească, compusă din vreo 50 de indivizi, s’a introdus în comuna noastră Gramaticova în Dumineca, 22 Mai, şi, după ce au pus mâna pe 10 fruntaşi, din cari şi subsemnatul, ne-au supus la o judecată, învinovăţindu-ne că am introdus cultura românească în şcoală şi în biserică, şi că din această cauză merităm o pedeapsă exemplară.
Dintre cei arestaţi de banda grecească, câţiva mai tineri voinici, văzând că scopul bandiţilor greci era ca să-i omoare în chinuri, şi-au luat inima în dinţi şi şi-au făcut drum prin mijlocul bandei greceşti, fugind fiecare cum putea. Subsemnatul rămânând printre bandiţi, căpitanul mi-a făcut declaraţia că în curând voiu vedea ce va face cu mine, ca unul ce sunt cauza de se citeşte româneşte la biserică.
Svonindu-se însă că un detaşament de trupe se află în apropiere, bandiţii au luat-o la fugă şi astfel am scăpat cu viaţă.
De la această întâmplare, atât Românii vizaţi de bandele greceşti, cât şi institutorii, precum şi subsemnatul, nu mai îndrăsnim să ne întoarcem în comună, fiind siguri că ne aşteaptă cruda răzbunare.
Aceaşi panică domneşte în tot ţinutul muntos, unde peste o mie de familii româneşti se urca în timp de vară spre a găsi loc de hrană pentru vitele lor.”
(s) D. STAVRIDI
Mi s’a adus la cunoştinţă o scrisoare a unui preot român din Gramaticova, din care extrag părţile următoare:
„După măcelul celor doi români din Palliani, o bandă grecească, compusă din vreo 50 de indivizi, s’a introdus în comuna noastră Gramaticova în Dumineca, 22 Mai, şi, după ce au pus mâna pe 10 fruntaşi, din cari şi subsemnatul, ne-au supus la o judecată, învinovăţindu-ne că am introdus cultura românească în şcoală şi în biserică, şi că din această cauză merităm o pedeapsă exemplară.
Dintre cei arestaţi de banda grecească, câţiva mai tineri voinici, văzând că scopul bandiţilor greci era ca să-i omoare în chinuri, şi-au luat inima în dinţi şi şi-au făcut drum prin mijlocul bandei greceşti, fugind fiecare cum putea. Subsemnatul rămânând printre bandiţi, căpitanul mi-a făcut declaraţia că în curând voiu vedea ce va face cu mine, ca unul ce sunt cauza de se citeşte româneşte la biserică.
Svonindu-se însă că un detaşament de trupe se află în apropiere, bandiţii au luat-o la fugă şi astfel am scăpat cu viaţă.
De la această întâmplare, atât Românii vizaţi de bandele greceşti, cât şi institutorii, precum şi subsemnatul, nu mai îndrăsnim să ne întoarcem în comună, fiind siguri că ne aşteaptă cruda răzbunare.
Aceaşi panică domneşte în tot ţinutul muntos, unde peste o mie de familii româneşti se urca în timp de vară spre a găsi loc de hrană pentru vitele lor.”
(s) D. STAVRIDI
„După măcelul celor doi români din Palliani, o bandă grecească, compusă din vreo 50 de indivizi, s’a introdus în comuna noastră Gramaticova în Dumineca, 22 Mai, şi, după ce au pus mâna pe 10 fruntaşi, din cari şi subsemnatul, ne-au supus la o judecată, învinovăţindu-ne că am introdus cultura românească în şcoală şi în biserică, şi că din această cauză merităm o pedeapsă exemplară.
Dintre cei arestaţi de banda grecească, câţiva mai tineri voinici, văzând că scopul bandiţilor greci era ca să-i omoare în chinuri, şi-au luat inima în dinţi şi şi-au făcut drum prin mijlocul bandei greceşti, fugind fiecare cum putea. Subsemnatul rămânând printre bandiţi, căpitanul mi-a făcut declaraţia că în curând voiu vedea ce va face cu mine, ca unul ce sunt cauza de se citeşte româneşte la biserică.
Svonindu-se însă că un detaşament de trupe se află în apropiere, bandiţii au luat-o la fugă şi astfel am scăpat cu viaţă.
De la această întâmplare, atât Românii vizaţi de bandele greceşti, cât şi institutorii, precum şi subsemnatul, nu mai îndrăsnim să ne întoarcem în comună, fiind siguri că ne aşteaptă cruda răzbunare.
Aceaşi panică domneşte în tot ţinutul muntos, unde peste o mie de familii româneşti se urca în timp de vară spre a găsi loc de hrană pentru vitele lor.”
(s) D. STAVRIDI
