Context
Renaşterea politică a Principatelor Române, consacrată pe baze naţionale de acelaşi tractat din Paris, a contribuit, la rândul său, la deşteptarea solidarităţii etnice dintre acei Români din Turcia şi cei de aici, ce isbutiseră să-şi creeze un aşezământ în condiţiuni de trăinicie şi de desvoltare. /Ministerul afacerilor străine, Documente diplomatice, Afacerile Macedoniei, Conflictul Greco-Român 1905, Bucureşti, Imprimeria Statului, 1905/
9 Suspendarea relațiunilor diplomatice între România și Grecia
No.1
E.S. DL. TOMBAZIS MINISTRUL GRECIEI
către Secretarul General al Ministerului Afacerilor Străine
(TRADUCERE)
(telegramă din Sinaia cu data de 1/14 August 1905)
Supusul grec P. Zituniatis, în trecere prin România, s’a plâns Legaţiunei că poliţia din Caracal îi reţine fără nici un motiv paşaportul. Persoana susnumită fiind cunoscută Legaţiunei şi trebuind să părăsească ţara, v’aşi fi mult obligat de a da ordine telegrafice autorităţilor competente pentru ca paşaportul său să-i fie restituit şi să nu fie importunată, nimic neputând justifica atitudinea autorităţilor faţă cu dânsa.
Vă exprimăm mulţumiri anticipate.
(s) TOMBAZIS.
No. 2
SECRETARIATUL GENERAL AL MINISTERULUI AFACERILOR STRĂINE
către Ministerul de Interne.
Bucureşti, 5/15 August 1905.
În urma unei interveniri a Legaţiunei Greciei, am telegrafiat poliţiei Caracal ca să elibereze supusul grec Zituniatis paşaportul ce i s’ar fi reţinut de acea autoritate, dacă nimic nu se opune la aceasta, şi să-mi raporteze de motivul ce a determinat acea reţinere.
Prefectura Romanaţi, răspunzându-mi telegrafic, că acel Departament are deja cunoştinţă de faptul susmenţionat, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a-mi comunica care este motivul care a determinat procedura poliţiei din Caracal faţă de numitul Zituniatis.
p. Ministru (s) N. GHICA.
No. 3
MINISTERUL DE INTERNE
către Ministerul Afacerilor Străine
Bucureşti 17/20 August 1905.
La adresa D-voastre din 5/18 curent, am onoarea a vă răspunde că motivul pentru care am cerut Consiliului Miniştrilor de a încuviinţa expulzarea din ţară a numitului Petre Zituniatis, este că acest individ, care se dădea drept ziarist, cutreera ţara, cu liste de subscripţiuni, având scrisori de recomandare de la Consulul Grec din Capitală către ceilalţi din România, pentru a aduna bani de la connaţionali spre a spori fondurile de propagandă contra Românilor din Turcia. Afară de aceasta, susnumitul era chiar agresiv faţă de Români, ori când avea ocazie.
p. Ministru. (s) RACHTIVAN.
No. 4
E.S. DL. TOMBAZIS MINISTRUL GRECIEI
către Ministrul Afacerilor Străine
(TRADUCERE)
Sinaia de 5/18 August 1905.
Din informaţiuni precise parvenite Legaţiunei Regale, rezultă că, cu prilejul unei manifestaţiuni anti-greceşti, care a avut loc la 31 a lunei trecute la Giurgiu, un steag cu culorile naţionale eline a fost ars de către manifestanţi, cari au însoţit fapta lor de cuvinte injurioase la adresa naţiunei eline.
Din ordinul Guvernului meu, me grăbesc de a semnala acest fapt Excelenţei Voastre şi de a cere ca responsabilităţile să fie stabilite şi agenţii de poliţie responsabili sever pedepsiţi, căci această ofensă a drapelului naţional, comisă pe piaţa publică cea mai centrală a oraşului, nu putea să scape supravegherei agenţilor de poluţie, prepuşi la menţinerea ordinei şi pentru a preveni asemenea acte, pe cari Guvernul Maestăţei Sale Regelui Carol nu poate decât a o dezaproba.
Rog pe Excelenţa Voastră să binevoiască a me înştiinţa de primirea prezentei şi de a-mi face cunoscut urmarea ce s’a dat cererii mele.
Binevoiţi, etc.
(s) TOMBAZIS.
No. 4
E.S. DL. TOMBAZIS MINISTRUL GRECIEI
către Ministrul Afacerilor Străine
(TRADUCERE)
Sinaia de 6/19 August 1905.
Supusul elin Paul Stamulis, domiciliat în Bucureşti, expune, printr’o plângere adresată Legaţiunei Regale, că în dimineaţa zilei de 31 Iulie, patru indivizi pătrunzând în cafeneaua „România,” ţinută de dânsul şi situată în strada Gabroveni, au insultat şi maltratat atât pe casieriţa cafenelei, cât şi pe proprietarul ei Paul Stamulis, care fu grav rănit la cap cu lovituri de beţe.
Agresorii făcură bucăţi mobilele şi diferite obiecte din cafenea, cauzând astfel pagube, evaluate de către partea lezată la 1.522 lei.
Aducând cele ce preced la cunoştinţa Excelenţei Voastre, viu să O rog de a binevoi să intervie pe lângă autorităţile competente pentru ca autorii acestui delict – care n’a putut să rămână necontestat de către ofiţerii de poliţie, - să fie trimişi înaintea justiţiei şi condamnaţi, conform legilor ţărei, la o despăgubire pentru daunele cauzate.
Binevoiţi, etc.
(s) TOMBAZIS.
No. 6
LEGAŢIUNEA REGALĂ A GRECIEI
(TRADUCERE)
Sinaia 7/20 August 1905.
Notă verbală No. 618
Legaţiunea Regală Elenică a luat cunoştinţă despre un raport al Prefectului Poliţiei, publicat în ziarele Capitalei, şi prin care directorul şi proprietarul ziarului grec „Patris” Sp. Simos, precum şi cei doi redactori ai aceluiaşi ziar, Haralamb Pappas şi Theodor Moscopulos, sunt acuzaţi de a fi distribuit intenţionat, a doua zi a meetingului de la sala Dacia o gravură care ar fi simbolizat contrariul opiniunilor poporului român şi ale căruia inscripţiuni ar indica intenţiunea de a sfida opinia publică română. Prefectul de poliţie acuză supuşii eleni sus menţionaţi de a fi autorii intenţionaţi şi provocatorii dezordinelor cari s’au produs la Bucureşti.
Or, din informaţiunile precise pe cari le posedă Legaţiunea Regală, rezultă că gravura în chestiune a apărut ca o anexă a ziarului „Patris” la data de 1 Ianuarie 1903, că toate exemplarele distribuite abonaţilor au fost epuizate chiar atunci şi că nici o reimprimare a acestei gravuri n’a fost făcută, gravură care se găsea de pe acea vreme, sunt acum trei ani, în câteva magazii şi cafenele greceşti, fără a fi pricinuit cea mai mică protestare din partea autorităţilor ţărei.
Aducând cele ce preced la cunoştinţa Ministerului Regal al Afacerilor Străine, Legaţiunea Regală protestează împotriva acuzaţiei aduse supuşilor eleni sus menţionaţi, şi are onoarea de a ruga Ministerul Regal de a binevoi să ia toate dispoziţiunile ce va găsi necesare, în scop de a constata exactitatea faptelor relatate de către Legaţiunea Regală.
No. 7
MINISTRUL ad interim AL AFACERILOR STRĂINE
Către E.S. Tombazis, Ministrul Greciei.
(TRADUCERE)
Bucureşti 11/24 august 1905.
Domnule Ministru,
Drept respuns la nota No. 612 din 5/18 August curent, pe care Excelenţa Voastră a binevoit a mi-o adresa, pentru a-mi semnala incidentul care s’a produs la Giurgiu cu prilejul unei manifestaţiuni populare şi în care manifestanţii ar fi ars un steag cu culorile elineşti, notă prin care Excelenţa Voastră îmi cerea pedepsirea agenţilor de poliţie cari n’ar fi împiedicat asemenea acte, am onoarea a aduce la cunoştinţa Domniei voastre, că din raportul prefectului de Vlaşca asupra incidentului rezultă că acei câţiva agenţi cari erau la faţa locului au făcut toate sforţările pentru a potoli mulţimea, şi a o împiedica de a se deda la acte reprehensibile, dar că, fiind dat că erau puţini la număr, ei au fost cu totul în neputinţă înaintea unei mulţimi cari se urca la o mie de persoane şi că, prin urmare, nu li se poate imputa vreo greşală şi că nu este loc de a se lua vre o mesură disciplinară împotriva lor.
Guvernul Regal deplânge sincer că sentimentele de indignare produse în spiritul public au împins mulţimea la o astfel de manifestare, după cum e convins că Guvernul elin deplânge din parte-i violenţele şi crimele a căror victime sunt pacinicele populaţiuni româneşti din Imperiul Otoman şi cari sunt făptuite de către bandele cari declară că lucrează în numele şi în interesul naţiunei elene.
Binevoiţi, ec.
(s) ION. N. LAHOVARY
No. 8
E.S. Dl. TOMBAZIS MINSTRUL GRECIEI
Către Ministrul Afacerilor Străine la Bucureşti
(TRADUCERE)
No.647 Sinaia 16/29 August
Domnule Ministru,
Am avut onoarea de a primi scrisoarea cu data de 11 curent pe care Excelenţa Voastră a binevoit a mi-o adresa ca respuns la nota mea sub No. 612, privitoare la incidentul de la Giurgiu.
Prin răspunsul său, Excelenţa Voastră, deşi admită că actul săvârşit la Giurgiu este reprehensibil, îmi face cunoscut că nu a crezut că trebuie să ia măsuri disciplinare în contra agenţilor de poliţie responsabili.
Socotesc că motivele expuse în scrisoarea Excelenţei Voastre nu sunt de natură a scuti pe ofiţerii de poliţie de respunderea ce le incumbă în îndeplinirea datoriei de a preveni şi de a reprima asemenea acte, şi cred, ceva mai mult, că cuvintele ce Excelenţa Voastră invocă spre a justifica simţămintele de indignare stârnite în spiritul public şi cari au împins mulţimea a se deda la o astfel de manifestare, nu au nimic de comun cu chestiunea care ne ocupă, căci faptul de care ne plângem s’a produs pe teritoriul românesc, şi este de datoria Guvernului M.S. Regelui Carol de a preveni asemenea acte şi de a pedepsi pe responsabili, odată ce aceste acte au avut loc, pe câtă vreme, în ceea ce priveşte Guvernul Regal, care, de sigur, deplânge ceea ce se petrece în Macedonia, nu stă în putinţa sa de a preveni şi reprima evenimente cari au avut loc pe un teritoriu neaparţinând Greciei, ci altui Stat, căruia revine dreptul de a menţine acolo ordinea.
Din ordinul Guvernului meu, căruia m’am grăbit a comunica conţinutul scrisorii Excelenţei Voastre cu data de 11 curent, vin a reînnoi cererea mea formulată prin nota No. 612, şi o rog să binevoiască a-mi trimite respunsul seu în termenul cel mai scurt posibil, ca unul ce-mi propun a pleca cât de curând în concediu şi doresc a avea înaintea plecărei mele răspunsul Guvernului Regal.
Binevoiţi, etc.
(s) A. TOMBAZIS.
No. 9
E.S. Dl. TOMBAZIS MINSTRUL GRECIEI
Către Ministrul Afacerilor Străine la Bucureşti
(TRADUCERE)
No.648 Sinaia 16/29 August
Domnule Ministru,
Referindu-mă la nota sub No. 618, ce am avut onoarea de a adresa Ministerului Regal al Afacerilor Străine la data de 10 curent, pentru a protesta în potriva acuzărei al cărei obiect sunt directorul ziarului grecesc „Patris,” Sp. Simos şi redactorii aceluiaşi ziar, H. Pappas şi Th. Moscopulos, vin, însărcinat fiind de Guvernul meu, a formula Excelenţei Voastre cererea cum ca mesura de expulzare, luată faţă de supuşii greci susmenţionaţi, să fie ridicată, bazându-mi cererea pe faptul că nu numai numiţii Sp. Simos, H. Pappas şi Th. Moscopulos nu au săvârşit actele ce li se impută, şi cari au motivat expulzarea lor, dar, că, de altfel, după cum e lesne de constatat, atitudinea ziarului „Patris” a fost totdeauna din cele mai corecte în chestiunile cari interesează în particular pe România.
Urmând a pleca cât de curând în concediu, rog pe Excelenţa Voastră să binevoiască a-mi trimite răspunsul său în termenul cel mai scurt posibil.
Binevoiţi, etc.
(s) A. TOMBAZIS.
No. 10
MINISTRUL ad interim AL AFACERILOR STRĂINE
Către E.S. Tombazis, Ministrul Greciei.
(TRADUCERE)
No.196 C
Bucureşti 24 August/6 Septembrie 1905.
Domnule Ministru,
Printr’o scrisoare cu data de 16 August curent, No.647, Excelenţa Voastră binevoeşte a-mi reînoi cererea sa de a provoca măsuri disciplinare în potriva agenţilor de poliţie din Giurgiu, cari s’ar fi făcut vinovaţi prin aceea că nu au împiedicat manifestările ce s’au produs în acel oraş în cursul acestei luni.
Nu pot decât să repet Excelenţei Voastre, că, având în vedere împrejurările expuse în nota mea cu data de 11 August, Guvernul Regal nu crede că ar fi loc să se ia în potriva acestor agenţi nici o măsură disciplinară.
În ceea ce priveşte simţămintele de indignare cari au împins mulţimea a se deda la manifestări ostile în contra naţiunei greceşti, Excelenţa Voastră susţine că nu este nimic comun între actele de cari se plânge şi cari s’au petrecut pe teritoriul românesc şi cele ce se petrec în Turcia, dat fiind că Guvernul Regal grecesc nu poate nici de cum fi ţinut răspunzător de fapte ce se petrec pe un teritoriu străin, ce aparţine unui Stat căruia singur revine dreptul de a păstra acolo ordinea.
Voiu observa Excelenţei Voastre că e greu pentru poporul român să facă această deosebire, când vede că crimele atroce, ale căror victime sunt consângenii săi din Imperiul Otoman, sunt opera unor bande organizate şi armate de către o asociaţie (Makedonikos Syllogos), al cărei sediu este la Atena şi formate pe teritoriul grecesc, de unde au pătruns în Turcia, fără ca autorităţile greceşti prepuse la paza fruntariei să fi izbutit a le opri de la aceasta, tot aşa precum cei câţiva agenţi ai poliţiei Giurgiu au fost neputincioşi faţă cu mulţimea care se deda la manifestări ostile contra Greciei.
Faptul organizărei pe teritoriul grecesc a bandelor în chestiune, rezultă din declaraţiunile făcute înaintea tribunalului extraordinar din Monastir de către numitul Calmenopol din Syra, locotenent în armata grecească, şeful bandei, în care relevăm şi numele lui P.Stavrianopol, locotenent de artilerie, bandă care a fost capturată şi distrusă în parte de trupele imperiale otomane la sfârşitul lunei Aprilie trecut. Găsim în darea de seamă a dezbaterilor ce au avut loc înaintea tribunalului extraordinar, că numitul Calomenopol a început prin a declina competinţa acelui tribunal pentru cuvăntul că dânsul şi cea mai mare parte din prizonierii acuzaţi sunt supuşi elini. Tot dînsul a declarat înaintea tribunalului că banda din care făcea parte se formase pe teritoriu grecesc şi că trecuse fruntaria, amăgind supravegherea autorităţilor regale.
Pe de altă parte, autorităţile turceşti au pus mâna la 11 August, în corespondenţa găsită asupra şefului unei bande de răsculaţi greci urmărită de trupele imperiale în regiunea Grebenei, o circulară emanând de la comitetul superior din Atena, din care rezultă că direcţia şi impulsiunea date acelor bande vin în adevăr din Grecia. Acea circulară conţine, între altele, instrucţiuni pentru răsculaţi, ordinul de a întrebuinţa toate mijloacele, chiar asasinatul în contra celor ce s’ar pune în stare de rebeliune în potriva autorităţei Patriarhului, de unde reese proba evidentă despre înţelegerea între Patriarhul din Constantinopole, bandele de răsculaţi şi asociaţiunea care le conduce din capitala Regatului grecesc.
Binevoiţi, etc.
(s) ION N. LAHOVARY.
No. 11
MINISTRUL ad interim AL AFACERILOR STRĂINE
Către E.S. Tombazis, Ministrul Greciei.
(TRADUCERE)
No.197 C
Bucureşti 24 August/6 Septembrie 1905.
Domnule Ministru,
Drept răspuns la nota cu data de 16 August curent, No. 648, pe care Excelenţa Voastră a binevoit a-mi adresa, din ordinul Guvernului său, spre a cere Guvernului Regal să revină asupra măsurei de expulzare luată faţă de numiţii Sp. Simos, H. Pappas şi Th. Moscopulos, am onoarea de a aduce la cunoştinţa Excelenţei Voastre că dreptul ce are orice Guvern de a îndepărta de pe teritoriul său străinii a căror prezenţă o crede periculoasă ordinei publice, decurgând pentru el din datoria ce are de a lua în mod suveran ori ce măsură de poliţie ce ar crede necesară liniştei şi siguranţei Statului, Guvernul Regal regretă de a nu putea discuta cu Excelenţa Voastră motivele cari au provocat această măsură, luată faţă de sus numiţii, şi, prin urmare, a nu putea satisface cererea Guvernului elenic.
Binevoiţi, etc.
(s) ION N. LAHOVARY.
No. 12
MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE
către Reprezentanţii României în străinătate.
Bucureşti 27 August/9 Septembrie 1905.
Întorcându-mă din concediu, am reluat direcţiunea Departamentului Afacerilor Străine.
(s) GENERAL LAHOVARY.
No. 13
MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE
către Reprezentanţii României în străinătate.
Bucureşti 31 August/13 Septembrie 1905.
Ziarele din străinătate anunţând ruptura relaţiunilor noastre diplomatice cu Grecia, vă comunic următoarea declaraţiune care vă va putea servi:
Guvernul român nu cunoaşte intenţiile Guvernului elenic cu privire la o ruptură, sub formă oare care, a relaţiilor diplomatice. El aşteaptă în linişte evenimentele cari nu sunt încă fapte îndeplinite.
(s) GENERAL LAHOVARY.
No. 14
MINISTRUL ROMÂNIEI la Atena
Către Ministrul Afacerilor Străine la Bucureşti.
Atena 1/14 Septembrie 1905.
De câteva zile ziarele comitetului macedonean „Embros” şi „Keri” îndeamnă cu înverşunare la ruperea relaţiunilor diplomatice, anunţând cu litere mari apropiata mea plecare; remiterea unei note de protestare către D-nul Tombazis în contra răspunsului negativ al Guvernului român la cererea sa privitoare la persecuţiunea supuşilor greci; în sfârşit, preparativele D-sale de plecare. Totuşi, cu toate viile solicitaţiuni ale ziariştilor, D-nul Rhallys refuză orice explicaţiune.
Nimeni de aici nu cunoaşte adevăratul înţeles al acestei atitudini.
Se anunţă măcelărirea a trei Români dintre cari un institutor, la Vlaho-Clisura.
(s) I. N. PAPINIU.
No. 15
E.S. Dl. TOMBAZIS MINSTRUL GRECIEI
Către Ministrul Afacerilor Străine la Bucureşti.
(TRADUCERE)
No.676 Bucureşti 3/16 Septembrie 1905.
Primită 5/18 Septembrie.
Domnule Ministru,
Prin conţinutul notei sub No. 196, din 24 August a.c., pe care a binevoit a mi-o adresa Ministrul Afacerilor Străine ad interim, D-nul Ion Lahovary, relativ la incidentul e la Giurgiu, am constatat, cu un viu regret, că Guvernul român, pentru a degaja pe agenţii poliţiei acelui oraş de responsabilitatea care le incumbă, stăruieşte în voinţa de a stabili o conexitate între ceea ce se petrece pe un teritoriu străin şi care scapă oricărei acţiuni a Guvernării elenic, şi actele cari s’au produs pe teritoriul român, acte pentru cari Guvernul Maestăţei Sale Regelui Carol are singur a asigura deplina şi întreaga responsabilitate.
Aş fi preferat să nu urmez Guvernul român pe terenul unde caută a deplasa chestiunea de care ne ocupăm: dar comentariile cari însoţesc respunsul său, mă pun în necesitatea de a releva oare cari pasagii a notei Ministerului Regal, unde, prin o procedare foarte neobicinuită, şi-au găsit locul. În declaraţiunile pe cari locotenentul Calomonopol le-ar fi făcut înaintea tribunalului extraordinar din Monastir, ca şi în conţinutul unei aşa denumite circulare, şi care ar fi fost găsită asupra unui şef greco-macedonean, Guvernul Maestăţei Sale Regelui Carol a crezut că vede o „dovadă evidentă a comunităţei de acţiune între Patriarhia ecumenică, bandele insurgenţilor şi asociaţiunea care îi dirigează din Capitale Regatului Elenic,” asociaţiune care o intitulează cu numele de „Makedonikos Syllogos.”
Mă mir că în dezbaterile unei chestiuni care ocupă ambele State, Guvernul român, fără ca nimic să-l fi autorizat, a făcut să intervie numele şefului suprem al bisericei ortodoxe în Turcia, ale cărui acte, pătrunse de spiritul înţelepciunei şi al dreptăţei, dovedesc câtă solicitudine şi perseverenţă Sfinţia Sa veghiază la prerogativele căruia el este supremul depozitar.
Exprimând Excelenţei Voastre întreaga mea surprindere pentru acel procedeu, ţin a-i face să observe că nu se poate ţinea cont de declaraţiunile unui parvenit care caută a face mai puţin gravă poziţiunea sa şi încă mai puţin se poate atribui declaraţiunilor lui sensul şi însemnătatea pe care Guvernul român ţine a le da. Ofiţerul în chestiune, obţinând un concediu în regulă, pentru străinătate, a abuzat, după informaţiunile autorităţei competinte şi, înşelând vigilenţa autorităţilor prepuse la paza liniei fruntariei, a parvenit a trece peste ea pentru a se pune în capul unei bande greco-macedonene, din care făcea partea numitul Stavrianopol, care, după ce servise ca ofiţer în rezervă, fusese de mult liberat din rândurile armatei.
Cât despre circulara citată în nota Guvernului român, circulară a căreia conţinut n’a fost cunoscut de către Guvernul meu decât în urma unei comunicaţiuni recente a Însărcinatului cu Afaceri al Turciei la Atena, se poate pune cu drept cuvânt întrebarea dacă nu este cazul de a ne afla în prezenţa unui document apocrif, ceea ce Guvernul meu a declarat deja reprezentantului Imperiului Otoman.
Admiţând chiar că acea circulară emană de la o asociaţiune secretă, nu s-ar putea stabili cea mai mică solidaritate între ea şi Guvernul Regal pentru care a fost cu totul necunoscută.
Nu pot să am obligaţiunea de a mă opri la o cercetare mai lungă a unor chestiuni cari sunt legate cu evenimentele întâmplate pe un teritoriu străin, dar ţin a adăuga că dacă elementul grecesc din o provincie învecinată a Regatului elin, element la care numărul victimelor ajunge la sutimi, a luat, din propria sa iniţiativă şi după lungi suferinţe, iniţiativa măsurilor de apărare pentru existenţa şi avutul lor, instinctul singur de conservare i-a dictat această hotărâre.
Evenimentele ce se desfăşoară în timpurile din urmă în România, sunt de natură de a atrage toată atenţiunea Guvernului Regal elenic.
În urma manifestaţiunilor ostile cari au avut loc în mai multe puncte ale României şi în cursul cărora s’au pronunţat cuvinte injurioase la adresa naţiunei ş a Guvernului elenic; în urma persecuţiunilor la cari sunt expuşi supuşii greci, în urma mesurilor de expulzare luate fără nici un motiv contra directorului şi redactorilor ziarului grec „Patris” şi contra a atâtor alţi supuşi Greci; în urma refuzurilor de a se da urmare la dreptele reclamaţiuni ale Guvernului meu, formulate prin notele mele sub No. 612, 616, 618, 647, 648, îmi permit să mă întreb dacă supuşii Greci pot de aici înainte să fie asiguraţi de protecţiunea propriei lor persoane, precum şi de aceea a intereselor ce au în România.
Guvernul Maestăţei Sale Regelui Carol îi aparţine dreptul de a respunde la această chestiune.
Părăsind Bucureştiul în virtutea unui concediu, am onoarea de a informa pe Excelenţa Voastră că las Legaţiunea Regală şi arhivele în paza gerantului provizoriu al cancelariei, D-nu Varnalis.
Binevoiţi, etc.
(s) A. TOMBAZIS.
No.16
MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE
Către Ministrul României la Atena.
Bucureşti 6/19 Septembrie 1905.
Domnul Tombazis plecând în concediu fără a face o vizită şi lăsând o notă, prin care răspunde la ultima noastră notă şi ne informează că pleacă în concediu şi că a lăsat pentru paza Legaţiunei şi a arhivelor, un gerant al Cancelariei, pregătiţi-vă de a face şi D-voastră exact acelaşi lucru.
Mâine veţi primi instrucţiuni cu privire la textul notei ce veţi trimite înainte de a pleca, fără a face vizită.
(s) GENERAL LAHOVARY.
No. 17
MINISTRUL ROMÂNIEI la Atena
Către Ministrul Afacerilor Străine, la Bucureşti.
Atena 6/19 Septembrie 1905.
Voiu urma întocmai cum îmi prescrie Excelenţa Voastră, lăsând aici numai pe interpretul Legaţiunei cu paza arhivelor.
Aştept textul notei ce va fi remisă Duminică, 11/21 ale curentei, în momentul plecărei mele.
(s) I. N. PAPINIU.
No.18
MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE
Către Ministrul României la Atena.
Bucureşti 7/20 Septembrie 1905.
La primirea acestei telegrame, veţi pleca în concediu fără a face nici o vizită oficială.
Veţi redacta o notă în termenii următori, ce va fi remisă la Ministerul Afacerilor Străine de către un impiegat, imediat după plecarea D-voastră: (a se vedea textul ANEXĂ la No. 20)
Veţi sfârşi nota anunţând plecarea D-voastră.
Domnul Langa-Răşcanu va pleca şi dânsul în concediu.
(s) GENERALUL LAHOVARY.
No. 19
MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE
către Reprezentanţii României în Străinătate
Bucureşti 9/22 Septembrie 1905.
Ministru Greciei părăsind Bucureştii fără a face vizită, conform obiceiului, a informat numai pe Ministrul Afacerilor Străine că pleacă în concediu.
N’a desemnat un Însărcinat cu Afaceri, ci a anunţat numai că paza Legaţiunei şi a arhivelor era încredinţată unui cancelar.
Acest mod de a proceda al D-lui Tombazis este considerat de toată lumea ca contrariu uzurilor.
Am invitat pe D-nul Papiniu să procedeze în acelaşi chip.
El va pleca în concediu, lăsând interpretului paza Legaţiunei.
(s) GENERALUL LAHOVARY.
No. 20
MINISTRUL ROMÂNIEI la Atena
Către Ministrul Afacerilor Străine, la Bucureşti.
Atena 12/25 Septembrie 1905.
Conformându-mă întocmai cuprinsului instrucţiunilor din 7/20 al curentei, am onoarea a Vă înştiinţa că, pregătind nota – aci alăturată în copie – către D-nul Rhallys, am încredinţat-o D-lui Interpret al Legaţiunei, spre a o remite aseară, după plecarea mea, D-lui Preşedinte al Consiliului grec, cu instrucţiunea de a telegrafia Excelenţei Voastre, sub semnătura calităţei sale, despre plecarea mea şi remiterea efectivă a acelei note de D-sa. În momentul actual, cred că Excelenţa Voastră a şi fost pusă în cunoştinţă despre aceasta de D-nul Covatti.
(s) I. N. PAPINIU.
ANEXĂ
MINISTRUL ROMÂNIEI la Atena
Către E.S. D.G. Rhallys, Preşedinte al Consiliului, Ministru de Finance şi ad interim al Afacerilor Străine al Greciei.
(TRADUCERE)
No.425
Atena 14/ 25 Septembrie 1905.
Domnule Preşedinte al Consiliului,
Guvernul român a primit la 5 Septembrie o notă, No. 676, datată din 3 a acestei luni, semnată: Tombazis.
Excelenţa Sa Ministrul Greciei părăsise România mai înainte ca această notă să fi parvenit Guvernului Regal şi, nedesemnând nici un Însărcinat cu Afaceri, Guvernul meu se vede nevoit de a răspunde prin mijlocirea mea.
Rezultă din acea notă a Excelenţei Sale D. Tombazis că Guvernul grecesc persistă în înlătura ori ce conexitate între faptele criminale pe cari se declară în imposibilitate de a le împiedica fiindcă se produc pe teritoriu străin şi reprimarea unui incident ce a avut loc pe teritoriu românesc la Giurgiu.
Este învederat că e o mare deosebire între un şir de omoruri săvârşite asupra românilor din Turcia de nişte bande greceşti şi distrugerea unui aşa zis steag grecesc, pe care manifestanţii l-au adus ei înşişi. Deosebirea este, desigur, în favoarea Guvernului român. Dar dacă poliţia română nu a putut împiedica acest mic fapt, este dovedit că bandele greceşti au fost formate şi înarmate pe teritoriul grecesc.
Este de prisos de a demonstra că autorităţile greceşti lipsesc dela datoria lor neîmpiedicând acele bande de a se forma şi neopunându-se la pătrunderea lor pe teritoriu străin, unde săvârşesc crime contra Românilor.
E regretabil că Guvernul elin e singurul care ignorează – după cum afirmă nota Excelenţei Sale D. Tombazis – funcţionarea în Capitala Regatului a unei asociaţiuni a cărei fiinţă se manifestă prin organizarea de bande ale căror crime sunt cunoscute de Europa întreagă.
Această lipsă de supraveghere a fruntariei, recunoscută prin însăşi nota Excelenţe Sale D. Tombazis, a produs urmări deplorabile cari au emoţionat adânc opiniunea publică în România. De altfel, participarea unor ofiţeri greci la comandamentul bandelor este oficial constantă.
Cât despre părerea exprimată de Excelenţa Sa D. Tombazis, cum că Guvernul român amestecă într’un mod insolit numele Patriarhului Ecumenic în această dezbatere, Guvernul Regal găseşte că ceea ce este insolit este a vedea pe capul Bisericei Ortodoxe persecutând pe o parte a credincioşilor săi în profitul unei naţionalităţi şi jertfind interesele religiunei patimilor poporului grecesc.
Excelenţa Sa D. Tombazis încearcă a explica invaziunea bandelor greceşti prin obligaţiunea în care se găseşte poporul grec de a lua măsuri de apărare spre a-şi asigura existenţa şi bunurile sale.
Guvernul Regal îşi permite de a observa că populaţiunile româneşti victime ale asasinatelor, ale violenţelor şi ale agitaţiunilor greceşti, n’au ameninţat nici odată nici existenţa, nici bunurile populaţiunilor greceşti din Turcia. Nu trebuie dar să vă mire cineva de indignarea ce resimte poporul român la povestirile soartei ce îndură conaţionalii săi din Turcia, şi atâta timp cât Guvernul grecesc se va arăta neputincios de a împiedica perpetuarea acestor crime, nu trebuie să se nădăjduiască că Românii din Regat ar redeveni ceea e au fost timp de veacuri îndelungate: primitori şi binevoitori pentru Greci.
Cât despre îndoiala exprimată de Excelenţa Sa D. Tombazis asupra securităţei supuşilor greci din România, Guvernul Regal va fi, desigur, mai fericit în sforţările sale de a o asigura decât a fost Guvernul grecesc pentru ce priveşte supravegherea fruntariei sale şi a societăţilor secrete
Aducând ceea ce precede la cunoştinţa Excelenţei Voastre, din ordinul Guvernului Regal, am onoarea de a Vă informa că părăsesc astăzi Atena plecând în concediu.
Binevoiţi, etc.
(s) I.N. PAPINIU.
E.S. DL. TOMBAZIS MINISTRUL GRECIEI
către Secretarul General al Ministerului Afacerilor Străine
(TRADUCERE)
(telegramă din Sinaia cu data de 1/14 August 1905)
Supusul grec P. Zituniatis, în trecere prin România, s’a plâns Legaţiunei că poliţia din Caracal îi reţine fără nici un motiv paşaportul. Persoana susnumită fiind cunoscută Legaţiunei şi trebuind să părăsească ţara, v’aşi fi mult obligat de a da ordine telegrafice autorităţilor competente pentru ca paşaportul său să-i fie restituit şi să nu fie importunată, nimic neputând justifica atitudinea autorităţilor faţă cu dânsa.
Vă exprimăm mulţumiri anticipate.
(s) TOMBAZIS.
No. 2
SECRETARIATUL GENERAL AL MINISTERULUI AFACERILOR STRĂINE
către Ministerul de Interne.
Bucureşti, 5/15 August 1905.
În urma unei interveniri a Legaţiunei Greciei, am telegrafiat poliţiei Caracal ca să elibereze supusul grec Zituniatis paşaportul ce i s’ar fi reţinut de acea autoritate, dacă nimic nu se opune la aceasta, şi să-mi raporteze de motivul ce a determinat acea reţinere.
Prefectura Romanaţi, răspunzându-mi telegrafic, că acel Departament are deja cunoştinţă de faptul susmenţionat, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a-mi comunica care este motivul care a determinat procedura poliţiei din Caracal faţă de numitul Zituniatis.
p. Ministru (s) N. GHICA.
No. 3
MINISTERUL DE INTERNE
către Ministerul Afacerilor Străine
Bucureşti 17/20 August 1905.
La adresa D-voastre din 5/18 curent, am onoarea a vă răspunde că motivul pentru care am cerut Consiliului Miniştrilor de a încuviinţa expulzarea din ţară a numitului Petre Zituniatis, este că acest individ, care se dădea drept ziarist, cutreera ţara, cu liste de subscripţiuni, având scrisori de recomandare de la Consulul Grec din Capitală către ceilalţi din România, pentru a aduna bani de la connaţionali spre a spori fondurile de propagandă contra Românilor din Turcia. Afară de aceasta, susnumitul era chiar agresiv faţă de Români, ori când avea ocazie.
p. Ministru. (s) RACHTIVAN.
No. 4
E.S. DL. TOMBAZIS MINISTRUL GRECIEI
către Ministrul Afacerilor Străine
(TRADUCERE)
Sinaia de 5/18 August 1905.
Din informaţiuni precise parvenite Legaţiunei Regale, rezultă că, cu prilejul unei manifestaţiuni anti-greceşti, care a avut loc la 31 a lunei trecute la Giurgiu, un steag cu culorile naţionale eline a fost ars de către manifestanţi, cari au însoţit fapta lor de cuvinte injurioase la adresa naţiunei eline.
Din ordinul Guvernului meu, me grăbesc de a semnala acest fapt Excelenţei Voastre şi de a cere ca responsabilităţile să fie stabilite şi agenţii de poliţie responsabili sever pedepsiţi, căci această ofensă a drapelului naţional, comisă pe piaţa publică cea mai centrală a oraşului, nu putea să scape supravegherei agenţilor de poluţie, prepuşi la menţinerea ordinei şi pentru a preveni asemenea acte, pe cari Guvernul Maestăţei Sale Regelui Carol nu poate decât a o dezaproba.
Rog pe Excelenţa Voastră să binevoiască a me înştiinţa de primirea prezentei şi de a-mi face cunoscut urmarea ce s’a dat cererii mele.
Binevoiţi, etc.
(s) TOMBAZIS.
No. 4
E.S. DL. TOMBAZIS MINISTRUL GRECIEI
către Ministrul Afacerilor Străine
(TRADUCERE)
Sinaia de 6/19 August 1905.
Supusul elin Paul Stamulis, domiciliat în Bucureşti, expune, printr’o plângere adresată Legaţiunei Regale, că în dimineaţa zilei de 31 Iulie, patru indivizi pătrunzând în cafeneaua „România,” ţinută de dânsul şi situată în strada Gabroveni, au insultat şi maltratat atât pe casieriţa cafenelei, cât şi pe proprietarul ei Paul Stamulis, care fu grav rănit la cap cu lovituri de beţe.
Agresorii făcură bucăţi mobilele şi diferite obiecte din cafenea, cauzând astfel pagube, evaluate de către partea lezată la 1.522 lei.
Aducând cele ce preced la cunoştinţa Excelenţei Voastre, viu să O rog de a binevoi să intervie pe lângă autorităţile competente pentru ca autorii acestui delict – care n’a putut să rămână necontestat de către ofiţerii de poliţie, - să fie trimişi înaintea justiţiei şi condamnaţi, conform legilor ţărei, la o despăgubire pentru daunele cauzate.
Binevoiţi, etc.
(s) TOMBAZIS.
No. 6
LEGAŢIUNEA REGALĂ A GRECIEI
(TRADUCERE)
Sinaia 7/20 August 1905.
Notă verbală No. 618
Legaţiunea Regală Elenică a luat cunoştinţă despre un raport al Prefectului Poliţiei, publicat în ziarele Capitalei, şi prin care directorul şi proprietarul ziarului grec „Patris” Sp. Simos, precum şi cei doi redactori ai aceluiaşi ziar, Haralamb Pappas şi Theodor Moscopulos, sunt acuzaţi de a fi distribuit intenţionat, a doua zi a meetingului de la sala Dacia o gravură care ar fi simbolizat contrariul opiniunilor poporului român şi ale căruia inscripţiuni ar indica intenţiunea de a sfida opinia publică română. Prefectul de poliţie acuză supuşii eleni sus menţionaţi de a fi autorii intenţionaţi şi provocatorii dezordinelor cari s’au produs la Bucureşti.
Or, din informaţiunile precise pe cari le posedă Legaţiunea Regală, rezultă că gravura în chestiune a apărut ca o anexă a ziarului „Patris” la data de 1 Ianuarie 1903, că toate exemplarele distribuite abonaţilor au fost epuizate chiar atunci şi că nici o reimprimare a acestei gravuri n’a fost făcută, gravură care se găsea de pe acea vreme, sunt acum trei ani, în câteva magazii şi cafenele greceşti, fără a fi pricinuit cea mai mică protestare din partea autorităţilor ţărei.
Aducând cele ce preced la cunoştinţa Ministerului Regal al Afacerilor Străine, Legaţiunea Regală protestează împotriva acuzaţiei aduse supuşilor eleni sus menţionaţi, şi are onoarea de a ruga Ministerul Regal de a binevoi să ia toate dispoziţiunile ce va găsi necesare, în scop de a constata exactitatea faptelor relatate de către Legaţiunea Regală.
No. 7
MINISTRUL ad interim AL AFACERILOR STRĂINE
Către E.S. Tombazis, Ministrul Greciei.
(TRADUCERE)
Bucureşti 11/24 august 1905.
Domnule Ministru,
Drept respuns la nota No. 612 din 5/18 August curent, pe care Excelenţa Voastră a binevoit a mi-o adresa, pentru a-mi semnala incidentul care s’a produs la Giurgiu cu prilejul unei manifestaţiuni populare şi în care manifestanţii ar fi ars un steag cu culorile elineşti, notă prin care Excelenţa Voastră îmi cerea pedepsirea agenţilor de poliţie cari n’ar fi împiedicat asemenea acte, am onoarea a aduce la cunoştinţa Domniei voastre, că din raportul prefectului de Vlaşca asupra incidentului rezultă că acei câţiva agenţi cari erau la faţa locului au făcut toate sforţările pentru a potoli mulţimea, şi a o împiedica de a se deda la acte reprehensibile, dar că, fiind dat că erau puţini la număr, ei au fost cu totul în neputinţă înaintea unei mulţimi cari se urca la o mie de persoane şi că, prin urmare, nu li se poate imputa vreo greşală şi că nu este loc de a se lua vre o mesură disciplinară împotriva lor.
Guvernul Regal deplânge sincer că sentimentele de indignare produse în spiritul public au împins mulţimea la o astfel de manifestare, după cum e convins că Guvernul elin deplânge din parte-i violenţele şi crimele a căror victime sunt pacinicele populaţiuni româneşti din Imperiul Otoman şi cari sunt făptuite de către bandele cari declară că lucrează în numele şi în interesul naţiunei elene.
Binevoiţi, ec.
(s) ION. N. LAHOVARY
No. 8
E.S. Dl. TOMBAZIS MINSTRUL GRECIEI
Către Ministrul Afacerilor Străine la Bucureşti
(TRADUCERE)
No.647 Sinaia 16/29 August
Domnule Ministru,
Am avut onoarea de a primi scrisoarea cu data de 11 curent pe care Excelenţa Voastră a binevoit a mi-o adresa ca respuns la nota mea sub No. 612, privitoare la incidentul de la Giurgiu.
Prin răspunsul său, Excelenţa Voastră, deşi admită că actul săvârşit la Giurgiu este reprehensibil, îmi face cunoscut că nu a crezut că trebuie să ia măsuri disciplinare în contra agenţilor de poliţie responsabili.
Socotesc că motivele expuse în scrisoarea Excelenţei Voastre nu sunt de natură a scuti pe ofiţerii de poliţie de respunderea ce le incumbă în îndeplinirea datoriei de a preveni şi de a reprima asemenea acte, şi cred, ceva mai mult, că cuvintele ce Excelenţa Voastră invocă spre a justifica simţămintele de indignare stârnite în spiritul public şi cari au împins mulţimea a se deda la o astfel de manifestare, nu au nimic de comun cu chestiunea care ne ocupă, căci faptul de care ne plângem s’a produs pe teritoriul românesc, şi este de datoria Guvernului M.S. Regelui Carol de a preveni asemenea acte şi de a pedepsi pe responsabili, odată ce aceste acte au avut loc, pe câtă vreme, în ceea ce priveşte Guvernul Regal, care, de sigur, deplânge ceea ce se petrece în Macedonia, nu stă în putinţa sa de a preveni şi reprima evenimente cari au avut loc pe un teritoriu neaparţinând Greciei, ci altui Stat, căruia revine dreptul de a menţine acolo ordinea.
Din ordinul Guvernului meu, căruia m’am grăbit a comunica conţinutul scrisorii Excelenţei Voastre cu data de 11 curent, vin a reînnoi cererea mea formulată prin nota No. 612, şi o rog să binevoiască a-mi trimite respunsul seu în termenul cel mai scurt posibil, ca unul ce-mi propun a pleca cât de curând în concediu şi doresc a avea înaintea plecărei mele răspunsul Guvernului Regal.
Binevoiţi, etc.
(s) A. TOMBAZIS.
No. 9
E.S. Dl. TOMBAZIS MINSTRUL GRECIEI
Către Ministrul Afacerilor Străine la Bucureşti
(TRADUCERE)
No.648 Sinaia 16/29 August
Domnule Ministru,
Referindu-mă la nota sub No. 618, ce am avut onoarea de a adresa Ministerului Regal al Afacerilor Străine la data de 10 curent, pentru a protesta în potriva acuzărei al cărei obiect sunt directorul ziarului grecesc „Patris,” Sp. Simos şi redactorii aceluiaşi ziar, H. Pappas şi Th. Moscopulos, vin, însărcinat fiind de Guvernul meu, a formula Excelenţei Voastre cererea cum ca mesura de expulzare, luată faţă de supuşii greci susmenţionaţi, să fie ridicată, bazându-mi cererea pe faptul că nu numai numiţii Sp. Simos, H. Pappas şi Th. Moscopulos nu au săvârşit actele ce li se impută, şi cari au motivat expulzarea lor, dar, că, de altfel, după cum e lesne de constatat, atitudinea ziarului „Patris” a fost totdeauna din cele mai corecte în chestiunile cari interesează în particular pe România.
Urmând a pleca cât de curând în concediu, rog pe Excelenţa Voastră să binevoiască a-mi trimite răspunsul său în termenul cel mai scurt posibil.
Binevoiţi, etc.
(s) A. TOMBAZIS.
No. 10
MINISTRUL ad interim AL AFACERILOR STRĂINE
Către E.S. Tombazis, Ministrul Greciei.
(TRADUCERE)
No.196 C
Bucureşti 24 August/6 Septembrie 1905.
Domnule Ministru,
Printr’o scrisoare cu data de 16 August curent, No.647, Excelenţa Voastră binevoeşte a-mi reînoi cererea sa de a provoca măsuri disciplinare în potriva agenţilor de poliţie din Giurgiu, cari s’ar fi făcut vinovaţi prin aceea că nu au împiedicat manifestările ce s’au produs în acel oraş în cursul acestei luni.
Nu pot decât să repet Excelenţei Voastre, că, având în vedere împrejurările expuse în nota mea cu data de 11 August, Guvernul Regal nu crede că ar fi loc să se ia în potriva acestor agenţi nici o măsură disciplinară.
În ceea ce priveşte simţămintele de indignare cari au împins mulţimea a se deda la manifestări ostile în contra naţiunei greceşti, Excelenţa Voastră susţine că nu este nimic comun între actele de cari se plânge şi cari s’au petrecut pe teritoriul românesc şi cele ce se petrec în Turcia, dat fiind că Guvernul Regal grecesc nu poate nici de cum fi ţinut răspunzător de fapte ce se petrec pe un teritoriu străin, ce aparţine unui Stat căruia singur revine dreptul de a păstra acolo ordinea.
Voiu observa Excelenţei Voastre că e greu pentru poporul român să facă această deosebire, când vede că crimele atroce, ale căror victime sunt consângenii săi din Imperiul Otoman, sunt opera unor bande organizate şi armate de către o asociaţie (Makedonikos Syllogos), al cărei sediu este la Atena şi formate pe teritoriul grecesc, de unde au pătruns în Turcia, fără ca autorităţile greceşti prepuse la paza fruntariei să fi izbutit a le opri de la aceasta, tot aşa precum cei câţiva agenţi ai poliţiei Giurgiu au fost neputincioşi faţă cu mulţimea care se deda la manifestări ostile contra Greciei.
Faptul organizărei pe teritoriul grecesc a bandelor în chestiune, rezultă din declaraţiunile făcute înaintea tribunalului extraordinar din Monastir de către numitul Calmenopol din Syra, locotenent în armata grecească, şeful bandei, în care relevăm şi numele lui P.Stavrianopol, locotenent de artilerie, bandă care a fost capturată şi distrusă în parte de trupele imperiale otomane la sfârşitul lunei Aprilie trecut. Găsim în darea de seamă a dezbaterilor ce au avut loc înaintea tribunalului extraordinar, că numitul Calomenopol a început prin a declina competinţa acelui tribunal pentru cuvăntul că dânsul şi cea mai mare parte din prizonierii acuzaţi sunt supuşi elini. Tot dînsul a declarat înaintea tribunalului că banda din care făcea parte se formase pe teritoriu grecesc şi că trecuse fruntaria, amăgind supravegherea autorităţilor regale.
Pe de altă parte, autorităţile turceşti au pus mâna la 11 August, în corespondenţa găsită asupra şefului unei bande de răsculaţi greci urmărită de trupele imperiale în regiunea Grebenei, o circulară emanând de la comitetul superior din Atena, din care rezultă că direcţia şi impulsiunea date acelor bande vin în adevăr din Grecia. Acea circulară conţine, între altele, instrucţiuni pentru răsculaţi, ordinul de a întrebuinţa toate mijloacele, chiar asasinatul în contra celor ce s’ar pune în stare de rebeliune în potriva autorităţei Patriarhului, de unde reese proba evidentă despre înţelegerea între Patriarhul din Constantinopole, bandele de răsculaţi şi asociaţiunea care le conduce din capitala Regatului grecesc.
Binevoiţi, etc.
(s) ION N. LAHOVARY.
No. 11
MINISTRUL ad interim AL AFACERILOR STRĂINE
Către E.S. Tombazis, Ministrul Greciei.
(TRADUCERE)
No.197 C
Bucureşti 24 August/6 Septembrie 1905.
Domnule Ministru,
Drept răspuns la nota cu data de 16 August curent, No. 648, pe care Excelenţa Voastră a binevoit a-mi adresa, din ordinul Guvernului său, spre a cere Guvernului Regal să revină asupra măsurei de expulzare luată faţă de numiţii Sp. Simos, H. Pappas şi Th. Moscopulos, am onoarea de a aduce la cunoştinţa Excelenţei Voastre că dreptul ce are orice Guvern de a îndepărta de pe teritoriul său străinii a căror prezenţă o crede periculoasă ordinei publice, decurgând pentru el din datoria ce are de a lua în mod suveran ori ce măsură de poliţie ce ar crede necesară liniştei şi siguranţei Statului, Guvernul Regal regretă de a nu putea discuta cu Excelenţa Voastră motivele cari au provocat această măsură, luată faţă de sus numiţii, şi, prin urmare, a nu putea satisface cererea Guvernului elenic.
Binevoiţi, etc.
(s) ION N. LAHOVARY.
No. 12
MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE
către Reprezentanţii României în străinătate.
Bucureşti 27 August/9 Septembrie 1905.
Întorcându-mă din concediu, am reluat direcţiunea Departamentului Afacerilor Străine.
(s) GENERAL LAHOVARY.
No. 13
MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE
către Reprezentanţii României în străinătate.
Bucureşti 31 August/13 Septembrie 1905.
Ziarele din străinătate anunţând ruptura relaţiunilor noastre diplomatice cu Grecia, vă comunic următoarea declaraţiune care vă va putea servi:
Guvernul român nu cunoaşte intenţiile Guvernului elenic cu privire la o ruptură, sub formă oare care, a relaţiilor diplomatice. El aşteaptă în linişte evenimentele cari nu sunt încă fapte îndeplinite.
(s) GENERAL LAHOVARY.
No. 14
MINISTRUL ROMÂNIEI la Atena
Către Ministrul Afacerilor Străine la Bucureşti.
Atena 1/14 Septembrie 1905.
De câteva zile ziarele comitetului macedonean „Embros” şi „Keri” îndeamnă cu înverşunare la ruperea relaţiunilor diplomatice, anunţând cu litere mari apropiata mea plecare; remiterea unei note de protestare către D-nul Tombazis în contra răspunsului negativ al Guvernului român la cererea sa privitoare la persecuţiunea supuşilor greci; în sfârşit, preparativele D-sale de plecare. Totuşi, cu toate viile solicitaţiuni ale ziariştilor, D-nul Rhallys refuză orice explicaţiune.
Nimeni de aici nu cunoaşte adevăratul înţeles al acestei atitudini.
Se anunţă măcelărirea a trei Români dintre cari un institutor, la Vlaho-Clisura.
(s) I. N. PAPINIU.
No. 15
E.S. Dl. TOMBAZIS MINSTRUL GRECIEI
Către Ministrul Afacerilor Străine la Bucureşti.
(TRADUCERE)
No.676 Bucureşti 3/16 Septembrie 1905.
Primită 5/18 Septembrie.
Domnule Ministru,
Prin conţinutul notei sub No. 196, din 24 August a.c., pe care a binevoit a mi-o adresa Ministrul Afacerilor Străine ad interim, D-nul Ion Lahovary, relativ la incidentul e la Giurgiu, am constatat, cu un viu regret, că Guvernul român, pentru a degaja pe agenţii poliţiei acelui oraş de responsabilitatea care le incumbă, stăruieşte în voinţa de a stabili o conexitate între ceea ce se petrece pe un teritoriu străin şi care scapă oricărei acţiuni a Guvernării elenic, şi actele cari s’au produs pe teritoriul român, acte pentru cari Guvernul Maestăţei Sale Regelui Carol are singur a asigura deplina şi întreaga responsabilitate.
Aş fi preferat să nu urmez Guvernul român pe terenul unde caută a deplasa chestiunea de care ne ocupăm: dar comentariile cari însoţesc respunsul său, mă pun în necesitatea de a releva oare cari pasagii a notei Ministerului Regal, unde, prin o procedare foarte neobicinuită, şi-au găsit locul. În declaraţiunile pe cari locotenentul Calomonopol le-ar fi făcut înaintea tribunalului extraordinar din Monastir, ca şi în conţinutul unei aşa denumite circulare, şi care ar fi fost găsită asupra unui şef greco-macedonean, Guvernul Maestăţei Sale Regelui Carol a crezut că vede o „dovadă evidentă a comunităţei de acţiune între Patriarhia ecumenică, bandele insurgenţilor şi asociaţiunea care îi dirigează din Capitale Regatului Elenic,” asociaţiune care o intitulează cu numele de „Makedonikos Syllogos.”
Mă mir că în dezbaterile unei chestiuni care ocupă ambele State, Guvernul român, fără ca nimic să-l fi autorizat, a făcut să intervie numele şefului suprem al bisericei ortodoxe în Turcia, ale cărui acte, pătrunse de spiritul înţelepciunei şi al dreptăţei, dovedesc câtă solicitudine şi perseverenţă Sfinţia Sa veghiază la prerogativele căruia el este supremul depozitar.
Exprimând Excelenţei Voastre întreaga mea surprindere pentru acel procedeu, ţin a-i face să observe că nu se poate ţinea cont de declaraţiunile unui parvenit care caută a face mai puţin gravă poziţiunea sa şi încă mai puţin se poate atribui declaraţiunilor lui sensul şi însemnătatea pe care Guvernul român ţine a le da. Ofiţerul în chestiune, obţinând un concediu în regulă, pentru străinătate, a abuzat, după informaţiunile autorităţei competinte şi, înşelând vigilenţa autorităţilor prepuse la paza liniei fruntariei, a parvenit a trece peste ea pentru a se pune în capul unei bande greco-macedonene, din care făcea partea numitul Stavrianopol, care, după ce servise ca ofiţer în rezervă, fusese de mult liberat din rândurile armatei.
Cât despre circulara citată în nota Guvernului român, circulară a căreia conţinut n’a fost cunoscut de către Guvernul meu decât în urma unei comunicaţiuni recente a Însărcinatului cu Afaceri al Turciei la Atena, se poate pune cu drept cuvânt întrebarea dacă nu este cazul de a ne afla în prezenţa unui document apocrif, ceea ce Guvernul meu a declarat deja reprezentantului Imperiului Otoman.
Admiţând chiar că acea circulară emană de la o asociaţiune secretă, nu s-ar putea stabili cea mai mică solidaritate între ea şi Guvernul Regal pentru care a fost cu totul necunoscută.
Nu pot să am obligaţiunea de a mă opri la o cercetare mai lungă a unor chestiuni cari sunt legate cu evenimentele întâmplate pe un teritoriu străin, dar ţin a adăuga că dacă elementul grecesc din o provincie învecinată a Regatului elin, element la care numărul victimelor ajunge la sutimi, a luat, din propria sa iniţiativă şi după lungi suferinţe, iniţiativa măsurilor de apărare pentru existenţa şi avutul lor, instinctul singur de conservare i-a dictat această hotărâre.
Evenimentele ce se desfăşoară în timpurile din urmă în România, sunt de natură de a atrage toată atenţiunea Guvernului Regal elenic.
În urma manifestaţiunilor ostile cari au avut loc în mai multe puncte ale României şi în cursul cărora s’au pronunţat cuvinte injurioase la adresa naţiunei ş a Guvernului elenic; în urma persecuţiunilor la cari sunt expuşi supuşii greci, în urma mesurilor de expulzare luate fără nici un motiv contra directorului şi redactorilor ziarului grec „Patris” şi contra a atâtor alţi supuşi Greci; în urma refuzurilor de a se da urmare la dreptele reclamaţiuni ale Guvernului meu, formulate prin notele mele sub No. 612, 616, 618, 647, 648, îmi permit să mă întreb dacă supuşii Greci pot de aici înainte să fie asiguraţi de protecţiunea propriei lor persoane, precum şi de aceea a intereselor ce au în România.
Guvernul Maestăţei Sale Regelui Carol îi aparţine dreptul de a respunde la această chestiune.
Părăsind Bucureştiul în virtutea unui concediu, am onoarea de a informa pe Excelenţa Voastră că las Legaţiunea Regală şi arhivele în paza gerantului provizoriu al cancelariei, D-nu Varnalis.
Binevoiţi, etc.
(s) A. TOMBAZIS.
No.16
MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE
Către Ministrul României la Atena.
Bucureşti 6/19 Septembrie 1905.
Domnul Tombazis plecând în concediu fără a face o vizită şi lăsând o notă, prin care răspunde la ultima noastră notă şi ne informează că pleacă în concediu şi că a lăsat pentru paza Legaţiunei şi a arhivelor, un gerant al Cancelariei, pregătiţi-vă de a face şi D-voastră exact acelaşi lucru.
Mâine veţi primi instrucţiuni cu privire la textul notei ce veţi trimite înainte de a pleca, fără a face vizită.
(s) GENERAL LAHOVARY.
No. 17
MINISTRUL ROMÂNIEI la Atena
Către Ministrul Afacerilor Străine, la Bucureşti.
Atena 6/19 Septembrie 1905.
Voiu urma întocmai cum îmi prescrie Excelenţa Voastră, lăsând aici numai pe interpretul Legaţiunei cu paza arhivelor.
Aştept textul notei ce va fi remisă Duminică, 11/21 ale curentei, în momentul plecărei mele.
(s) I. N. PAPINIU.
No.18
MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE
Către Ministrul României la Atena.
Bucureşti 7/20 Septembrie 1905.
La primirea acestei telegrame, veţi pleca în concediu fără a face nici o vizită oficială.
Veţi redacta o notă în termenii următori, ce va fi remisă la Ministerul Afacerilor Străine de către un impiegat, imediat după plecarea D-voastră: (a se vedea textul ANEXĂ la No. 20)
Veţi sfârşi nota anunţând plecarea D-voastră.
Domnul Langa-Răşcanu va pleca şi dânsul în concediu.
(s) GENERALUL LAHOVARY.
No. 19
MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE
către Reprezentanţii României în Străinătate
Bucureşti 9/22 Septembrie 1905.
Ministru Greciei părăsind Bucureştii fără a face vizită, conform obiceiului, a informat numai pe Ministrul Afacerilor Străine că pleacă în concediu.
N’a desemnat un Însărcinat cu Afaceri, ci a anunţat numai că paza Legaţiunei şi a arhivelor era încredinţată unui cancelar.
Acest mod de a proceda al D-lui Tombazis este considerat de toată lumea ca contrariu uzurilor.
Am invitat pe D-nul Papiniu să procedeze în acelaşi chip.
El va pleca în concediu, lăsând interpretului paza Legaţiunei.
(s) GENERALUL LAHOVARY.
No. 20
MINISTRUL ROMÂNIEI la Atena
Către Ministrul Afacerilor Străine, la Bucureşti.
Atena 12/25 Septembrie 1905.
Conformându-mă întocmai cuprinsului instrucţiunilor din 7/20 al curentei, am onoarea a Vă înştiinţa că, pregătind nota – aci alăturată în copie – către D-nul Rhallys, am încredinţat-o D-lui Interpret al Legaţiunei, spre a o remite aseară, după plecarea mea, D-lui Preşedinte al Consiliului grec, cu instrucţiunea de a telegrafia Excelenţei Voastre, sub semnătura calităţei sale, despre plecarea mea şi remiterea efectivă a acelei note de D-sa. În momentul actual, cred că Excelenţa Voastră a şi fost pusă în cunoştinţă despre aceasta de D-nul Covatti.
(s) I. N. PAPINIU.
ANEXĂ
MINISTRUL ROMÂNIEI la Atena
Către E.S. D.G. Rhallys, Preşedinte al Consiliului, Ministru de Finance şi ad interim al Afacerilor Străine al Greciei.
(TRADUCERE)
No.425
Atena 14/ 25 Septembrie 1905.
Domnule Preşedinte al Consiliului,
Guvernul român a primit la 5 Septembrie o notă, No. 676, datată din 3 a acestei luni, semnată: Tombazis.
Excelenţa Sa Ministrul Greciei părăsise România mai înainte ca această notă să fi parvenit Guvernului Regal şi, nedesemnând nici un Însărcinat cu Afaceri, Guvernul meu se vede nevoit de a răspunde prin mijlocirea mea.
Rezultă din acea notă a Excelenţei Sale D. Tombazis că Guvernul grecesc persistă în înlătura ori ce conexitate între faptele criminale pe cari se declară în imposibilitate de a le împiedica fiindcă se produc pe teritoriu străin şi reprimarea unui incident ce a avut loc pe teritoriu românesc la Giurgiu.
Este învederat că e o mare deosebire între un şir de omoruri săvârşite asupra românilor din Turcia de nişte bande greceşti şi distrugerea unui aşa zis steag grecesc, pe care manifestanţii l-au adus ei înşişi. Deosebirea este, desigur, în favoarea Guvernului român. Dar dacă poliţia română nu a putut împiedica acest mic fapt, este dovedit că bandele greceşti au fost formate şi înarmate pe teritoriul grecesc.
Este de prisos de a demonstra că autorităţile greceşti lipsesc dela datoria lor neîmpiedicând acele bande de a se forma şi neopunându-se la pătrunderea lor pe teritoriu străin, unde săvârşesc crime contra Românilor.
E regretabil că Guvernul elin e singurul care ignorează – după cum afirmă nota Excelenţei Sale D. Tombazis – funcţionarea în Capitala Regatului a unei asociaţiuni a cărei fiinţă se manifestă prin organizarea de bande ale căror crime sunt cunoscute de Europa întreagă.
Această lipsă de supraveghere a fruntariei, recunoscută prin însăşi nota Excelenţe Sale D. Tombazis, a produs urmări deplorabile cari au emoţionat adânc opiniunea publică în România. De altfel, participarea unor ofiţeri greci la comandamentul bandelor este oficial constantă.
Cât despre părerea exprimată de Excelenţa Sa D. Tombazis, cum că Guvernul român amestecă într’un mod insolit numele Patriarhului Ecumenic în această dezbatere, Guvernul Regal găseşte că ceea ce este insolit este a vedea pe capul Bisericei Ortodoxe persecutând pe o parte a credincioşilor săi în profitul unei naţionalităţi şi jertfind interesele religiunei patimilor poporului grecesc.
Excelenţa Sa D. Tombazis încearcă a explica invaziunea bandelor greceşti prin obligaţiunea în care se găseşte poporul grec de a lua măsuri de apărare spre a-şi asigura existenţa şi bunurile sale.
Guvernul Regal îşi permite de a observa că populaţiunile româneşti victime ale asasinatelor, ale violenţelor şi ale agitaţiunilor greceşti, n’au ameninţat nici odată nici existenţa, nici bunurile populaţiunilor greceşti din Turcia. Nu trebuie dar să vă mire cineva de indignarea ce resimte poporul român la povestirile soartei ce îndură conaţionalii săi din Turcia, şi atâta timp cât Guvernul grecesc se va arăta neputincios de a împiedica perpetuarea acestor crime, nu trebuie să se nădăjduiască că Românii din Regat ar redeveni ceea e au fost timp de veacuri îndelungate: primitori şi binevoitori pentru Greci.
Cât despre îndoiala exprimată de Excelenţa Sa D. Tombazis asupra securităţei supuşilor greci din România, Guvernul Regal va fi, desigur, mai fericit în sforţările sale de a o asigura decât a fost Guvernul grecesc pentru ce priveşte supravegherea fruntariei sale şi a societăţilor secrete
Aducând ceea ce precede la cunoştinţa Excelenţei Voastre, din ordinul Guvernului Regal, am onoarea de a Vă informa că părăsesc astăzi Atena plecând în concediu.
Binevoiţi, etc.
(s) I.N. PAPINIU.
